Vaccinarea febrei galbene

Vaccinul ├«mpotriva febrei galbene protejeaz─â ├«mpotriva unei boli virale periculoase. Citi╚Ťi totul despre curs ╚Öi efectele secundare ale vaccinului ╚Öi c├ónd ave╚Ťi nevoie de el!

Vaccinarea febrei galbene

vaccinarea febrei galbene este o m─âsur─â sigur─â pentru prevenirea bolilor poten╚Ťial letale. De regul─â, este bine tolerat─â. ├Än unele ╚Ť─âri, vaccinarea este obligatorie pentru intrare ╚Öi ie╚Öire. C─âl─âtorii din Germania pot fi vaccina╚Ťi ├«n vaccinuri oficiale ├«mpotriva febrei galbene. Afla╚Ťi tot ce merit─â s─â ╚Öti╚Ťi despre vaccinarea cu febr─â galben─â.

Codurile ICD pentru aceast─â boal─â: codurile ICD sunt coduri diagnostice medicale valabile la nivel interna╚Ťional. Acestea sunt g─âsite de ex. ├«n scrisorile medicului sau pe certificatele de incapacitate. A95

Prezentare general─â a produselor

vaccinarea febrei galbene

  • Cine ar trebui s─â fie vaccinat?

  • Curs de vaccinare

  • Reac╚Ťii adverse posibile

  • Ce se ├«nt├ómpl─â dac─â nu po╚Ťi fi vaccinat?

Vaccinarea febrei galbene: Cine ar trebui s─â fie vaccinat?

Practic, un vaccin cu febr─â galben─â pentru popula╚Ťie nativ─â ├«n zone endemice de febr─â galben─â Acest lucru este deosebit de important, deoarece protec╚Ťia de 100% ├«mpotriva transmiterii prin mu╚Öc─âturi de ╚Ť├ón╚Ťari poate fi cu greu garantat─â chiar ╚Öi cu mare grij─â. Dac─â aproximativ 60-90% din popula╚Ťia unei zone demineralizate sunt vaccinate, pot preveni izbucnirea bolii.

Dar este un vaccin ╚Öi pentru c─âl─âtori importante ├«n zonele endemice de febr─â galben─â. ├Än unele ╚Ť─âri exist─â chiar ╚Öi o reglementare privind vaccinarea: f─âr─â o astfel de dovad─â, este posibil s─â nu c─âl─âtori╚Ťi ├«ntr-o astfel de ╚Ťar─â (inclusiv ├«n tranzit). Vaccinul este recomandat nu numai pentru ╚Ť─ârile ├«n care este prescris, ci pentru toate ╚Ť─ârile cu risc poten╚Ťial de infec╚Ťie cu febr─â galben─â. Pentru ╚Ť─ârile ├«n care vaccinarea cu febr─â galben─â este sensibil─â sau obligatorie, v─â rug─âm s─â v─â adresa╚Ťi medicului dumneavoastr─â de c─âl─âtorie.

Curs de vaccinare împotriva febrei galbene

vaccinarea febrei galbene este un vaccin activ cu un vaccin viu. Acest lucru ├«nseamn─â c─â organismul este atenuat virusul febrei galben atenuate. Faptul c─â agen╚Ťii patogeni sunt sl─âbi╚Ťi, pot declan╚Öa, de obicei, febr─â galben─â. Sistemul imunitar al pacientului dezvolt─â anticorpi ├«mpotriva virusurilor ├«n zilele urm─âtoare vaccinului cu febr─â galben─â ╚Öi ├«i combate. Acest lucru "├«nva╚Ť─â" sistemul de ap─ârare al organismului pentru a distruge virusul febrei galbene. Folose╚Öte a╚Öa-numitul vaccin ├«mpotriva febrei galbene 17D, care a fost folosit eficient de peste 70 de ani.

Cât de des este vaccinat?

Vaccinul anti-febrei galbene la febra galbena se crede ca dureaza o viata. ea este suficient─â o singur─â doz─â de vaccin. Majoritatea pacien╚Ťilor sunt deja imuni pentru zece zile dup─â vaccinul cu febr─â galben─â. Ar trebui, prin urmare, s─â se fac─â cu cel pu╚Ťin zece zile ├«nainte de plecare.

Unde este vaccinat?

O caracteristic─â special─â a vaccinului ├«mpotriva febrei galbene este aceea c─â poate fi efectuat─â numai de medicii speciali. Ace╚Öti medici, care sunt ├«n mare parte medici tropicali, primesc o certificare din partea Organiza╚Ťiei Mondiale a S─ân─ât─â╚Ťii (OMS) ├«n acest scop ╚Öi apoi li se permite s─â efectueze vaccin─âri ├«mpotriva febrei galbene la nivel mondial. Este singurul vaccin supus acestei cerin╚Ťe specifice.

Reac╚Ťii adverse posibile ale vaccinului ├«mpotriva febrei galbene

Mul╚Ťi oameni se tem de vaccin─âri cu efecte secundare sau reac╚Ťii de vaccinare. Vaccinarea cu febr─â galben─â Din fericire, efectele secundare sunt rare ╚Öi vaccinul cu febr─â galben─â este sigur ╚Öi bine tolerat. Cu toate acestea, fiecare pacient trebuie s─â fie informat despre efectele secundare poten╚Ťiale ale vaccinului ├«mpotriva febrei galbene ├«nainte de vaccinare de c─âtre medicul pe cale oral─â.

├Än general, simptome asem─ân─âtoare gripei pot ap─ârea dup─â trei p├ón─â la patru zile dup─â vaccinarea cu febr─â galben─â. Acest lucru se datoreaz─â faptului c─â vaccinul cu febr─â galben─â con╚Ťine virusuri atenuate, dar practic func╚Ťionale.

Un efect secundar al vaccinului ├«mpotriva febrei galbene este o reac╚Ťie alergic─â la albusul de ou. Vaccinul cu febr─â galben─â este deosebit de bogat ├«n albusul ou ╚Öi, prin urmare, poate duce la reac╚Ťii alergice grave la persoanele cu alergie la ou─â de pui.

Cine nu poate fi vaccinat?

Pentru persoanele cu alergie la ou─â de pui, trebuie clarificat dac─â vaccinul este obligatoriu. Dac─â este necesar, vaccinarea poate fi efectuat─â ├«n conformitate cu m─âsurile de siguran╚Ť─â speciale.

Deoarece este un vaccin viu, chiar ╚Öi persoanele cu imunodeficien╚Ť─â pronun╚Ťat─â (de exemplu, prin SIDA) trebuie vaccinate numai ├«n cazuri excep╚Ťionale. Deoarece un sistem imunitar care func╚Ťioneaz─â normal este important pentru a construi protec╚Ťia ├«mpotriva vaccinului. ├Än plus, o vaccinare viu ├«n caz de imunodeficien╚Ť─â poate avea consecin╚Ťe imprevizibile.

În plus, femeile nu trebuie vaccinate în timpul sarcinii și alăptării și al sugarilor sub șase luni.

Ce se ├«nt├ómpl─â dac─â nu po╚Ťi fi vaccinat?

Dac─â din motive medicale unul vaccinarea febrei galbene nu este fezabil, o scutire de vaccinare poate fi introdus─â ├«n certificatul interna╚Ťional de vaccinare. Cu toate acestea, ╚Ť─ârile cu vaccinare obligatorie nu sunt obligate s─â recunoasc─â aceast─â scutire de vaccinare.Aceasta ├«nseamn─â c─â, ├«n cel mai r─âu caz, la intrarea ├«n ╚Ťara de destina╚Ťie, o obliga╚Ťie de vaccinare, de carantin─â sau chiar de respingere.

  • Imaginea 1 din 20

    Boli tropicale bolnave

    Virusul Ebola este unul dintre cei mai periculo╚Öi agen╚Ťi patogeni la nivel mondial. Acesta apar╚Ťine grupului de febr─â hemoragic─â - boli febrile care sunt ├«nso╚Ťite de s├ónger─âri interne. Virusul se r─âsp├ónde╚Öte ├«n ├«ntreg organismul ╚Öi distruge vasele de s├ónge. S├óngerarea ├«n tractul gastrointestinal, splina ╚Öi ├«n pl─âm├óni se termin─â de obicei ├«n moarte.

  • Poza 2 din 20

    Ebola

    Virusul Ebola este unul dintre cei mai periculo╚Öi agen╚Ťi patogeni la nivel mondial. Acesta apar╚Ťine grupului de febr─â hemoragic─â - boli febrile care sunt ├«nso╚Ťite de s├ónger─âri interne. Virusul se r─âsp├ónde╚Öte ├«n ├«ntreg organismul ╚Öi distruge vasele de s├ónge. S├óngerarea ├«n tractul gastrointestinal, splina ╚Öi ├«n pl─âm├óni se termin─â de obicei ├«n moarte.

  • Poza 3 din 20

    Ebola

    Din nou ╚Öi din nou, exist─â epidemii ├«n Africa, ca ╚Öi ├«n 1995 ├«n Zair. Cele mai multe persoane infectate mor ├«n c├óteva zile. De la om la om, virusul Ebola este transmis prin contact direct cu corpul, precum ╚Öi atunci c├ónd intr─â ├«n contact cu excre╚Ťiile corporale ale persoanelor infectate. Deoarece nu exist─â medicamente care s─â lupte direct cu virusul, pot fi tratate numai simptomele.

  • Imaginea 4 din 20

    malarie

    Malaria este cauzat─â de parazi╚Ťi sanguini unicelulari numi╚Ťi plasmodia. Acestea sunt transmise prin mu╚Öc─âturile ╚Ť├ón╚Ťarilor Anopheles. Boala este, de obicei, caracterizat─â de febra care apare regulat. Cele mai periculoase forme sunt ├«n multe cazuri mortale.

  • Imaginea 5 din 20

    malarie

    Aceast─â imagine istoric─â din 1961 arat─â c─â doi b─ârba╚Ťi pulverizeaz─â insecticidul DDT ├«ntr-un sat indian. Cu toate acestea, deoarece DDT se acumuleaz─â ├«n ╚Ťesutul adipos ╚Öi este suspectat c─â provoac─â cancer, utilizarea este acum interzis─â ├«n multe ╚Ť─âri sau este permis─â numai foarte limitat─â.

  • Imaginea 6 din 20

    leishmanioza

    Leishmanioza este cauzat─â de parazi╚Ťi unicelulari numi╚Ťi Leishmania, care sunt transmi╚Öi de ╚Ť├ón╚Ťarii. Unele specii se blocheaz─â numai ├«n piele. Apoi, a╚Öa cum se arat─â aici, vine, a╚Öa-numitul Orientbeule (leishmanioza cutanat─â). Alte Leishmania, totu╚Öi, afecteaz─â organele importante ale corpului ╚Öi cauzeaz─â kala-azar (leishmaniasis visceral). Este posibil─â o extindere extins─â a splinei, motiv pentru care mul╚Ťi pacien╚Ťi dezvolt─â o circumferin╚Ť─â mare a taliei. F─âr─â tratament, aceast─â boal─â se termin─â cu 80-90% letal─â.

  • Poza 7 din 20

    lepr─â

    Leprozia - Cauza leprei este bacteria Mykobacterium leprae, o rud─â a patogenului tuberculozei. Este posibil ca contagiunea s─â fie prin intermediul secre╚Ťiilor nazale contaminate sau prin ulcerele ulterioare ale pielii. Cu toate acestea, lepra este mult mai pu╚Ťin infec╚Ťioas─â dec├ót este de obicei suspectat─â.

  • Imaginea 8 din 20

    febra Marburg

    Marburg febr─â este una dintre cele mai grave bolilor infec╚Ťioase Ebola la om. Pacien╚Ťii sufer─â de febr─â cu dezorientare ╚Öi tulbur─âri de con╚Ötien╚Ť─â, chiar ╚Öi com─â. Rata mortalit─â╚Ťii pentru febra Marburg este cuprins─â ├«ntre 30 ╚Öi 90%. Perioada de incuba╚Ťie este de numai patru p├ón─â la ╚Öapte zile. Riscul de infec╚Ťie exist─â pe toat─â durata bolii. Chiar ╚Öi cadavrele pot fi infec╚Ťioase.

  • Poza 9 din 20

    elefantiazis

    Cauza filariazei limfatice este viermi rotunzi. Transmise de mu╚Öc─âturile de ╚Ť├ón╚Ťari, larvele migreaz─â ├«n limfatice, unde provoac─â inflama╚Ťii. Congestia limfatic─â permanent─â umfl─â p─âr╚Ťile afectate ale corpului. Aceast─â extindere masiv─â a bra╚Ťelor, a picioarelor, a testiculelor sau a s├ónilor se nume╚Öte elefantiaz─â.

  • Poza 10 din 20

    Zika

    Virusul Zika (prezentat ├«n ro╚Öu ├«n imagine) a fost mult timp considerat un patogen mai degrab─â inofensiv. ├Än mod obi╚Önuit, persoanele infectate ob╚Ťin maximum de febr─â ╚Öi erup╚Ťie cutanat─â. Din 2015, totu╚Öi, sa ╚Ötiut c─â fetusurile la femeile gravide, care sunt infectate, pot duce la malforma╚Ťii ale creierului. ╚śi continu─â s─â se r─âsp├óndeasc─â, ├«n special ├«n America de Sud ├«n acest moment.

  • Poza 11 din 20

    friguri galbene

    Virusul febrei galbene este transmis prin cus─âturi de ╚Ť├ón╚Ťari. ├Än cazurile severe apar s├ónger─âri din piele ╚Öi mucoase. Exist─â, de asemenea, ├«n unele cazuri, neurologice ╚Öi psihologice simptome, meningita, rinichi si insuficienta hepatica.

  • Poza 12 din 20

    boal─â somnului

    Agen╚Ťii patogeni de boal─â de somn (tripanosomi) sunt transmi╚Öi la om prin mu╚Öc─âtura acoperirii tsetse. C├óteva luni p├ón─â la ani dup─â infec╚Ťie dezvolt─â boala de dormit real─â. Pacien╚Ťii sufer─â de concentra╚Ťie insuportabil─â, de modific─âri de personalitate (iritabilitate vizibil─â), precum ╚Öi de tulbur─âri ale ritmului de somn-veghe. ├Än plus, ele nu mai pot absorbi alimentele ╚Öi s─â piard─â ├«n greutate. De obicei, o nevoie tot mai mare de somn se dezvolt─â, ├«n plus paralizeaz─â adesea, crampe sau tremur─âturi musculare. Boala aproape ├«ntotdeauna se termin─â fatal.

  • Imaginea 13 din 20

    Chagas

    Boala Chagas este cauzat─â de parazi╚Ťi unicelulari (tripanosomi). Ele sunt transmise prin muscatura de bug-uri. Agentul patogen cauzeaz─â febr─â, durere abdominal─â ╚Öi diaree. ├Än plus, rinichii ╚Öi ficatul se m─âresc.boala nu se vindeca de la, ei pot dezvolta consecin╚Ťe grave pe termen lung, care pot duce la insuficienta cardiaca.

  • Poza 14 din 20

    dizenterie

    Dysenteria bacterian─â este declan╚Öat─â de bacterii ├«n form─â de tij─â, shigella. Grupul A de specimene care apar ├«n tropice formeaz─â o otrav─â care poate deteriora grav mucoasa intestinal─â. Violen╚Ťa, diareea s├óngeroas─â ╚Öi s├óngeroas─â sunt rezultatul. Dac─â otrava ajunge in sange, aceasta poate provoca ╚Öoc circulator ╚Öi diverse tulbur─âri nervoase. Aceast─â form─â grav─â se termin─â fatal ├«n p├ón─â la zece procente din cazuri.

  • Imaginea 15 din 20

    orbire rau

    Orbirea r├óului este provocat─â de Onchocerca volvulus. Larvele (microfilariae) sunt transmise oamenilor prin neglijele care suge s├ónge. Viermii adul╚Ťi se ├«ncadreaz─â sub piele, dar pot migra ╚Öi ├«n ochi, unde duc la orbire.

  • Poza 16 din 20

    dengue

    Febra dengue este o infec╚Ťie viral─â care este transmis─â de ╚Ť├ón╚Ťarii, cum ar fi femelele speciei Aedes aegypti prezentate aici. Simptomele sunt ├«n mare parte similare cu o grip─â sever─â. ├Än cazuri rare, se poate produce s├óngerare intern─â, care poate fi fatal─â.

  • Imaginea 17 din 20

    bilharzia

    Agen╚Ťii patogeni ai schistosomiozelor se asociaz─â (schistosomi) - un gen Saugwurm de unu p├ón─â la doi centimetri. C├ónd se ├«mb─âiaz─â ├«n ap─â contaminat─â, larvele viermi penetreaz─â pielea prin piele ╚Öi provoac─â, ini╚Ťial, m├ónc─ârime sever─â. Netratate, cuiburi cuiburi ├«n diferite organe, de exemplu ├«n ficat.

  • Poza 18 din 20

    bilharzia

    Dac─â parazitul infecteaz─â ficatul, la fel ca la b─âiatul prezentat aici, poate ap─ârea o reten╚Ťie semnificativ─â a abdomenului.

  • Poza 19 din 20

    febra Lassa

    Fotografia prezint─â tratamentul unei femei care sufer─â de febra Lassa din Sierra Leone. Virusul este transmis de anumi╚Ťi ╚Öobolani africani ╚Öi cauzeaz─â simptome asem─ân─âtoare gripei. Printre altele, edemul (acumularea de ap─â) se dezvolt─â ├«n pleoape ╚Öi fa╚Ť─â. ├Än cazuri severe, s├óngerarea organelor interne, a pielii ╚Öi a membranelor mucoase, care poate fi fatal─â.

  • Poza 20 din 20

    febra Nilului de Vest

    West Nile Fever este o infec╚Ťie viral─â transmis─â de ╚Ť├ón╚Ťari. Nu provoac─â simptome pentru majoritatea persoanelor infectate. Aproximativ 20% sufer─â de simptome asem─ân─âtoare gripei, cum ar fi febr─â, cefalee, frisoane, grea╚Ť─â sau v─ârs─âturi. Cu toate acestea, pot ap─ârea complica╚Ťii cum ar fi creierul sau meningita.


Ca Acest Lucru? Împărtășește Cu Prietenii: