Toxoplasmoza - sarcin─â

Toxoplasmoza ├«n timpul sarcinii poate duce la v─ât─âm─âri grave. Ce trebuie s─â ╚Öti╚Ťi ╚Öi cum s─â preveni╚Ťi acest lucru, afla╚Ťi aici!

Toxoplasmoza - sarcin─â

Are o gravid─â anticorpi deja ├«mpotriva toxoplasmoza bolii parazit, ca urmare a unei infec╚Ťii anterioare, acestea protejeaz─â, de asemenea, copilul nenascut de la infectie. Situa╚Ťia este diferit─â atunci c├ónd o femeie prima infectata cu toxoplasmoza in timpul sarcinii: Chiar ╚Öi copilul nen─âscut, atunci se pot infecta. ├Än acest caz, se poate produce v─ât─âmarea grav─â a copilului sau chiar ├«ntreruperea acestuia.

Codurile ICD pentru aceast─â boal─â: codurile ICD sunt coduri diagnostice medicale valabile la nivel interna╚Ťional. Acestea sunt g─âsite de ex. ├«n scrisorile medicului sau pe certificatele de incapacitate. P37B58

Prezentare general─â a produselor

Toxoplasmoza - sarcin─â

  • Frecven╚Ťa toxoplasmozei congenitale

  • Toxoplasmoza: sarcina poart─â risc de transmitere

  • Infec╚Ťia cu toxoplasmoz─â la ├«nceputul sarcinii

  • Infec╚Ťia cu toxoplasmoz─â la o sarcin─â ulterioar─â

  • Sarcina: studii de toxoplasmoz─â

  • Sarcina: tratamentul cu toxoplasmoz─â

  • Toxoplasmoza: prognostic

  • Toxoplasmoza: m─âsuri preventive pentru femeile gravide

Frecven╚Ťa toxoplasmozei congenitale

Toxoplasmoza la nou-n─âscu╚Ťi (toxoplasmoza congenital─â) trebuie raportat─â autorit─â╚Ťilor competente. ├Än 2002 ╚Öi 2006 de la 10 la 19 de cazuri de toxoplasmoza prenatal─â dob├óndite de la Institutul Robert Koch (RKI) au fost ├«nregistrate ├«n fiecare an. dar exper╚Ťii se a╚Öteapt─â o subraportare semnificativ─â, printre alte motive, pentru c─â, de obicei, numai acei copii au raportat c─â au deja simptome corespunz─âtoare la na╚Ötere. Adesea, dar numai ├«n cursul lunilor sau anilor, afectarea ulterioar─â a infec╚Ťiei cu toxoplasmoz─â.

Citi╚Ťi de asemenea

  • studiu
  • simptome
  • Cauze si factori de risc
  • Testarea ╚Öi diagnosticarea
  • tratament
  • progresia bolii si prognosticul bolii

Toxoplasmoza: sarcina poart─â risc de transmitere

Riscul ca o mama insarcinate transmite parazit la f─ât (riscul de transmitere), cre╚Öte cu v├órsta de gesta╚Ťie: ├Än primul trimestru de sarcin─â (primul trimestru) este de la circa 15 la sut─â, iar apoi cre╚Öte p├ón─â la ultimul trimestru de sarcin─â la circa 60 la sut─â. ├Än acela╚Öi timp, ├«ns─â, pericolul complica╚Ťiilor grave este redus. Pericolul pentru copilul nen─âscut depinde, printre altele, de momentul infec╚Ťiei.

Ar─â╚Ťi ├«ntotdeauna mai r─âu? La care semnal de avertizare pute╚Ťi vedea dac─â o cataract─â se afl─â ├«n spatele ei ╚Öi cum se dezvolt─â boala.

Infec╚Ťia cu toxoplasmoz─â la ├«nceputul sarcinii

Toxoplasmoza infec╚Ťie ├«n primul trimestru de sarcin─â este rar─â. Aceasta duce fie la un avort spontan, fie la na╚Ötere mortal─â sau la un degradare grav─â a copilului nen─âscut:

  • Extinderea ficatului ╚Öi a splinei (hepatosplenomegalie)
  • Icter (icter)
  • Miocardita (miocardita)
  • Pneumonie ├«n stratul ╚Ťesutului conjunctiv dintre alveole ╚Öi vasele de s├ónge (pneumonie intersti╚Ťial─â)
  • Acumularea apei ├«n cavitatea cranian─â ("hidrocefalie", hidrocefalie)
  • Inflama╚Ťia retinei ╚Öi coroidului ├«n ochi (corioretinit─â)
  • Calcific─ârile din interiorul craniului (calcific─âri intracraniene)

Infec╚Ťia cu toxoplasmoz─â la o sarcin─â ulterioar─â

Toxoplasmoza infec╚Ťii ├«n sarcina ulterioar─â sunt ini╚Ťial f─âr─â simptome ├«n cele mai multe cazuri. dar mul╚Ťi dintre copiii afecta╚Ťi se dezvolte ├«n urm─âtorii dou─âzeci de ani de daune indirecte, cum ar fi strabism (strabism), surditate sau epilepsie. De asemenea, o ├«nt├órziere de dezvoltare psihomotorie (retardare) este una dintre posibilele leziuni tardive ale celor dob├óndite ├«n toxoplasmoza uterului.

  • Imaginea 1 din 10

    Salmonella: C─âl─âtori orbi pe coaja de ou─â

    Toat─â lumea ╚Ötie Salmonella: le ve╚Ťi g─âsi ├«n principal pe ou─â, mai rar pe p─âs─âri de curte crude sau carne de porc. Ea devine periculoas─â dac─â intr─â ├«n alimente cum ar fi maionez─â sau tiramisu - de exemplu, deoarece con╚Ťinutul de ou─â este prea mult ├«n contact cu coaja atunci c├ónd sunt biciuite. Dac─â lucrurile delicioase r─âm├ón apoi r─âcite, bacteriile se ├«nmul╚Ťesc rapid. Oricine cost─â din produsele alimentare contaminate cu germeni trebuie s─â a╚Ötepte diaree ╚Öi v─ârs─âturi.

  • Imaginea 2 din 10

    Clostridia: Pericol de moarte din pușcă

    Clostridia nu le place oxigenul - de aceea ele se ├«nmul╚Ťesc ├«n alimentele etan╚Öate ermetic, cum ar fi alimentele conservate care nu au fost sterilizate corespunz─âtor. Germenii produc cea mai periculoas─â otrav─â din lume. Chiar ╚Öi cele mai mici cantit─â╚Ťi duc la paralizie respiratorie ╚Öi stop cardiac. Otrava este de asemenea folosit─â paradoxal ├«n opera╚Ťiile de frumuse╚Ťe. Ave╚Ťi grij─â de alimentele conservate: dac─â capacul este curbat, nu mai trebuie s─â m├ónca╚Ťi con╚Ťinutul.

  • Imaginea 3 din 10

    Campylobacter: rege al diareei

    Diaree? Campylobacter este cel mai probabil declan╚Öatorul - este considerat cea mai frecvent─â cauz─â a diareei bacteriene. Numai ├«n Germania, 70.000 de cazuri sunt pierdute ├«n fiecare an. Bacteriile se g─âsesc ├«n principal ├«n carnea de pas─âre crud─â, dar pot fi ucise prin ├«nc─âlzire.Roast piept de ra╚Ť─â ╚Öi coapsa de pui bine, astfel ├«nc├ót carnea este peste tot de la culoare alb─â la gri.

  • Imaginea 4 din 10

    Listeria: febră și dureri musculare

    Listeria sunt rare, dar ├«n mod special periculoase - aproximativ un sfert dintre cei infecta╚Ťi mor dintr-o infec╚Ťie. Periculoasele: afectate nu produc neap─ârat simptome asem─ân─âtoare gripei asociate cu consumul de produse lactate crud sau de pe╚Öte afumat. Bacteriile pot infecta organele ├«n cursul urm─âtor, pot provoca meningit─â sau pot cauza intoxica╚Ťii cu s├ónge care pot pune via╚Ťa ├«n pericol. M─âsur─â de protec╚Ťie simpl─â: Prin c─âldur─â, germenii pot fi uci╚Öi.

  • Imaginea 5 din 10

    Vibrio cholerae: ap─â potabil─â murdar─â

    Cholera este o problem─â mai ales ├«n Africa, Asia ╚Öi America Latin─â: ├«ntre 3 ╚Öi 5 milioane de persoane se ├«mboln─âvesc ├«n fiecare an, estim─ârile Organiza╚Ťiei Mondiale a S─ân─ât─â╚Ťii. Cel mai mare risc de infec╚Ťie provine din apa potabil─â murdar─â, nu fiart─â - ╚Öi anume, c├ónd aceasta este contaminat─â cu fecale umane. Persoanele infectate primesc diaree extrem─â. Ca urmare, pot s─â apar─â crampe musculare, sc─âderea tensiunii arteriale, ├«ngro╚Öarea s├óngeroas─â, b─ât─âile rapide ale inimii sau colapsul circulator.

  • Imaginea 6 din 10

    Escherichia coli: candida╚Ťi periculo╚Öi printre ajutoare

    Corpul uman este plin de bacterii E. coli. Acolo ele ├«mpiedic─â r─âsp├óndirea altor germeni. Dar exist─â ╚Öi E.coli "r─âi" - mai ales dac─â se ├«mbrac─â pe fructe ╚Öi legume, unde nu se fac neap─ârat inofensive prin g─âtire. Probabil cel mai cunoscut este agentul patogen EHEC: ├Än 2011, foarte mul╚Ťi oameni au avut diaree proast─â, 53 au murit. Sursa de infec╚Ťie au fost polenizarea semin╚Ťelor de schinduf.

  • Poza 7 din 10

    Yersinien: Ave╚Ťi grij─â de carnea tocat─â

    Agentul cauzal al ciumei, Yersinia pestis, este, din fericire, considerat eradicat ├«n Europa. Dar, cu o alt─â specie de Yersinia, v─â pute╚Ťi infecta, printre altele, consum├ónd carne tocat─â: Yersinia enterocolitica. Rezultatul este diaree, grea╚Ť─â, v─ârs─âturi, crampe abdominale ╚Öi febr─â. Cea mai mare parte a durerii abdominale din zona inghinal─â dreapt─â, astfel ├«nc├ót Yersinioza poate fi confundat─â ├«n mod fals cu apendicita.

  • Imagine 8 din 10

    Shigellen: transmiterea de la persoan─â la persoan─â

    Cele mai frecvente cauze ale infec╚Ťiei cu Shigella sunt apa potabil─â sau alimentele contaminate cu excremente umane. ├Än ╚Ť─ârile riscante, cum ar fi Egiptul, Tunisia, India sau Turcia, ar trebui s─â fierbe╚Ťi ├«ntotdeauna ap─â de la robinet - chiar dac─â o folosesc numai pentru periajul din╚Ťilor. Deoarece majoritatea infec╚Ťiilor cu Shigella din Germania, cu diaree ur├ót─â, uneori s├óngeroas─â, sunt suveniruri de vacan╚Ť─â nedorite.

  • Poza 9 din 10

    Bacillus cereus: pericol pentru orez

    Bacillus cereus se simte deosebit de bun în orezul brut - acolo bacteria formează căi permanente rezistente la căldură care germinează în timpul gătitului. Este deosebit de periculos dacă orezul este păstrat la 65 de grade. Dacă cineva captează apoi toxinele rezistente la căldură produse din punct de vedere industrial, cineva se îmbolnăvește după câteva ore până la vărsături. Ulterior poate fi adăugată diaree. Bacillus cereus este o bacterie de mediu găsită, de exemplu, în sol.

  • Poza 10 din 10

    Stafilococi: locuitori ai pielii și membranelor mucoase

    Stafilococii sunt de fapt foarte r─âsp├óndi╚Ťi, apar la 50% din oameni pe piele sau pe membranele mucoase. Este periculos c├ónd cineva cu m├óncare pe m├óini proceseaz─â alimente ╚Öi este contaminat. Dac─â cineva consum─â m├óncarea ├«ncol╚Ťit─â, apar simptome cum ar fi grea╚Ťa, v─ârs─âturile, durerile abdominale ╚Öi diareea. Problem─â suplimentar─â - toxina bacterian─â este rezistent─â la c─âldur─â, fierberea nu ajuta. Deci: face╚Ťi m─ânu╚Öi cu r─âni!

Sarcina: studii de toxoplasmoz─â

O investiga╚Ťie de toxoplasmoz─â este furnizat─â ├«n Germania numai dac─â exist─â o suspiciune rezonabil─â de infec╚Ťie. La toate femeile care doresc s─â aib─â copii sau cel mai t├órziu la ├«nceputul sarcinii, este totu╚Öi recomandat un test de s├ónge pentru toxoplasmoz─â. Dac─â se suspecteaz─â o infec╚Ťie intermediar─â, se recomand─â repetarea testului de toxoplasmoz─â de mai multe ori ├«n timpul sarcinii.

Dac─â toxoplasmoza este detectat─â ca o infec╚Ťie primar─â ├«n timpul sarcinii, poate fi utilizat─â o amniocentez─â pentru a determina dac─â copilul nen─âscut este, de asemenea, infectat. ├Än cazuri excep╚Ťionale, un test de s├ónge din cordonul ombilical (punc╚Ťia cordonului ombilical ghidat─â cu ultrasunete) poate furniza o dovad─â a unei infec╚Ťii toxoplasmotice din copil─ârie.

├Än plus, medicul poate detecta orice modificare a organelor la copilul nen─âscut, par╚Ťial pe ecografie.

Nou-n─âscu╚Ťii pot fi testa╚Ťi pentru toxoplasmoza congenital─â: Medicul arat─â ├«ntr-o prob─â de s├ónge a copilului pentru anticorpi ├«mpotriva toxoplasmozei.

Sarcina: tratamentul cu toxoplasmoz─â

O infec╚Ťie ini╚Ťial─â cu toxoplasmoz─â ├«n timpul sarcinii trebuie tratat─â prompt. Femeile gravide p├ón─â la a 16-a s─âpt─âm├ón─â de sarcin─â primesc antibioticul spiramicin─â; mai t├órziu, se recomand─â o combina╚Ťie de pirimetamin─â (antiparazitar─â) ╚Öi sulfadiazin─â (antibiotic). ├Än plus, se adaug─â acid folinic pentru a preveni deteriorarea m─âduvei osoase severe.

├Än timpul tratamentului, valorile sanguine ╚Öi valorile func╚Ťiei hepatice sunt monitorizate ├«ndeaproape.

Tratamentul nou-n─âscu╚Ťilor

Nou-nascutii nascuti cu toxoplasmoza vor primi, de asemenea, cele trei suplimente pirimetamina, sulfadiazina si acidul folinic. Durata tratamentului depinde de gravitatea bolii.

Toxoplasmoza: prognostic

Prin tratamentul consecvent al toxoplasmozei ├«n timpul sarcinii se poate realiza faptul c─â bebelu╚Öii vin adesea f─âr─â simptome speciale ├«n lume. Cu toate acestea, unii au cicatrici pe retin─â. Deoarece unii copii sunt ├«nc─â simptome pot prezenta probleme de aten╚Ťie, chiar ╚Öi dup─â ani ca uneori un tratament medical suficient de timpuriu ╚Öi lung toxoplasmozei (p├ón─â la un an) este necesar.

Toxoplasmoza: m─âsuri preventive pentru femeile gravide

Femeile gravide care nu au suferit nici o infec╚Ťie toxoplasmoza ╚Öi, astfel, nu au anticorpi ├«mpotriva parazitului ar trebui s─â ia ├«n considerare cu siguran╚Ť─â urm─âtoarele m─âsuri preventive legate ├«n primul r├ónd de a face cu pisici (gazda definitiv─â a agen╚Ťilor patogeni toxoplasmoza):

  • Femeile ├«ns─ârcinate ar trebui s─â lase cur─â╚Ťenia zilnic─â a s─âlii de pisici cu ap─â cald─â (mai mult de 70┬░ C) pentru ceilal╚Ťi membri ai familiei.
  • Pisicile nu ar trebui hr─ânite cu carne crud─â, ci numai cu alimente conservate ╚Öi / sau uscate. Dac─â acest lucru nu este posibil, femeile gravide trebuie s─â stea departe de pisic─â.


Ca Acest Lucru? Împărtășește Cu Prietenii: