Sportul men╚Ťine metabolismul cerebral

Exercitarea nu numai c─â promoveaz─â capacitatea de g├óndire, ci poate preveni ╚Öi ├«mboln─âvirile legate de v├órst─â, cum ar fi demen╚Ťa ╚Öi boala Alzheimer. Ce se ├«nt├ómpl─â ├«n metabolismul creierului, cercet─âtorii germani au examinat pentru prima dat─â mai atent. Numeroase studii au ar─âtat deja c─â sportul ╚Öi exerci╚Ťiile regulate nu numai c─â stimuleaz─â circula╚Ťia, ci ╚Öi performan╚Ťa mental─â ╚Öi de memorie.

Sportul men╚Ťine metabolismul cerebral

Exercitarea nu numai c─â promoveaz─â capacitatea de g├óndire, ci poate preveni ╚Öi ├«mboln─âvirile legate de v├órst─â, cum ar fi demen╚Ťa ╚Öi boala Alzheimer. Ce se ├«nt├ómpl─â ├«n metabolismul creierului, cercet─âtorii germani au examinat pentru prima dat─â mai atent.

Numeroase studii au ar─âtat deja c─â sportul ╚Öi exerci╚Ťiile regulate nu numai c─â stimuleaz─â circula╚Ťia, ci ╚Öi performan╚Ťa mental─â ╚Öi de memorie. Aceasta func╚Ťioneaz─â chiar ╚Öi la o v├órst─â mai ├«naintat─â. Ce se ├«nt├ómpl─â exact ├«n creier, dar p├ón─â acum nu a fost cunoscut.

Efecte indirecte cunoscute

Efecte de mi╚Öcare cunoscute care vin ├«n mod indirect un beneficiu de performan╚Ť─â a creierului, astfel ├«nc├ót contrac╚Ťia legat─â de v├órst─â a regiunilor importante ale creierului ├«ncetinite de sport, promovarea fluxului sanguin cerebral si riscul de boli vasculare este redus. ├Än plus, exerci╚Ťiile fizice pot ├«mbun─ât─â╚Ťi plasticitatea nervilor, capacitatea lor de a se adapta ╚Öi regenera, ceea ce afecteaz─â performan╚Ťa de ├«nv─â╚Ťare ╚Öi memorie.

Trei luni pe săptămână din Rad pentru trei luni

Cercet─âtorii din jurul Dr. Silke Matura de la Universitatea Goethe din Frankfurt, au observat acum pentru prima dat─â la nivel mondial ca produsele metabolice, numite metaboli╚Ťi, sunt afectate ├«n creier de sport. ├Än acest scop, au studiat 60 fizic ╚Öi psihic s─ân─âtos, femei ╚Öi b─ârba╚Ťi ├«n v├órst─â ├«ntre 65 ╚Öi 85 de ani, care au ├«mp─âr╚Ťit ├«n dou─â grupuri.

Participan╚Ťilor nu li sa permis s─â arate semne de demen╚Ť─â sau limit─âri ├«n g├óndire. Grupul de testare a suferit, ├«n plus fa╚Ť─â de valoarea lor normal─â, de zi cu zi de exerci╚Ťiu un program de exercitii de trei luni pe o bicicleta ergometrica: adaptate nivelului lor personal de performan╚Ť─â au antrenat de trei ori pe s─âpt─âm├ón─â, timp de 30 de minute de anduran╚Ť─â. Grupul de control nu a f─âcut alte sporturi ├«n acest timp.

Brain metabolismul sa schimbat prin sport

La sfarsitul perioadei de studiu, au fost determinate efectele asupra creierului participan╚Ťilor imagistica prin rezonanta magnetica (MRI) ╚Öi spectroscopie (MRS). Rezultatul a fost clar: ├«n timp ce ├«n grupul de control f─âr─â sport concentra╚Ťia colinului mesager a crescut, a r─âmas constant─â printre sportivi. Colina este un precursor care este convertit in creier si nervi la acetilcolin─â, neurotransmi╚Ť─âtorul important ├«n transmiterea impulsurilor. Atunci c├ónd celulele nervoase sunt distruse, acetilcolina este defalcat─â, ceea ce determin─â o cre╚Ötere a colinei. Prin urmare, de o importan╚Ť─â deosebit─â pentru substan╚Ťa are loc ├«n bolile cerebrale, pe m─âsur─â ce cre╚Öte de concentrare aici, de obicei, ca ╚Öi cu Alzheimer.

Pentru alte substan╚Ťe investigate, cum ar fi B. proteina BDNF a avut sportul dar nu are un efect special. BDNF (Brain-factorul neurotrofic derivat) este un factor de cre╚Ötere ├«n creier ├«nainte, mentine neuroni vii, promoveaz─â cre╚Öterea lor ╚Öi este asociat cu invatare, memorie si functiile superioare ale creierului. De asemenea, ├«n debutul Alzheimer, aceasta ar trebui s─â joace un rol: Se ╚Ötie c─â concentra╚Ťia BDNF scade ├«n v├órst─â ╚Öi studii au ar─âtat c─â nivelurile de BDNF sunt deosebit de scazute la pacientii cu Alzheimer.

ÔÇ×C─â Cholinwerte a crescut ├«n grupul de control, dar o indica╚Ťie nu poate fi ├«n grupul de formare pe care exercitarea de aerobic are un efect protector asupra celulelor nervoase prin fr├ónarea degradarea lor.ÔÇť Cercet─âtorii b─ânuiesc.

Ei au analizat ╚Öi alte efecte: Stabilitatea fizic─â a participan╚Ťilor sa ├«mbun─ât─â╚Ťit ├«n cele trei luni, ceea ce sa reflectat ├«ntr-o cre╚Ötere a capacit─â╚Ťii cardiace. O cre╚Ötere a masei creierului, care a fost demonstrat─â ├«n alte studii ca un efect pozitiv al mi╚Öc─ârii, cercet─âtorii din acest studiu nu au putut recunoa╚Öte a╚Öa cum era de a╚Öteptat. Ei b─ânuiesc c─â acest lucru este timpul relativ scurt de examinare, deoarece modific─ârile volumului creierului pot fi detectate pe o perioad─â mai lung─â de timp.

Numerele de demen╚Ť─â sunt ├«n cre╚Ötere

├Än Germania, aproximativ 1,2 milioane de persoane sufer─â de demen╚Ť─â, iar num─ârul acestora cre╚Öte. Potrivit Ministerului Familiei, ├«n 2050 se vor estima trei milioane, majoritatea fiind mai mari de 65 de ani. Alzheimer este cea mai comuna forma de dementa, a doua cauza cea mai frecventa este tulbur─âri circulatorii. Cei care se adapteaz─â fizic ╚Öi mental ╚Öi m─ân├ónc─â s─ân─âto╚Öi pot reduce riscul de a dezvolta Alzheimer cu p├ón─â la 60%.


Ca Acest Lucru? Împărtășește Cu Prietenii: