Boal─â somnului

Agen╚Ťii patogeni de boal─â de somn (tripanosomi) sunt transmi╚Öi de zbura tsetse. Citi╚Ťi mai multe despre boala tropical─â aici!

Boal─â somnului

Afec╚Ťiunea de somn african─â este o boal─â tropical─â cauzat─â de parazi╚Ťi. Acestea sunt transmise prin mu╚Öc─âtura zbura tsetse. Somnul de ├«mboln─âvire exist─â numai ├«n Africa, dar bolile asociate apar ╚Öi pe alte continente. Sunt ├«n principal localnici, dar turi╚Ötii sunt rare. Deoarece boala de somn se termin─â de obicei ├«n moarte dac─â este l─âsat─â netratat─â, este important s─â se diagnosticheze ╚Öi s─â se trateze mai devreme. Aici pute╚Ťi citi mai multe despre Africa boal─â somnului.

Codurile ICD pentru aceast─â boal─â: codurile ICD sunt coduri diagnostice medicale valabile la nivel interna╚Ťional. Acestea sunt g─âsite de ex. ├«n scrisorile medicului sau pe certificatele de incapacitate. G47

Prezentare general─â a produselor

boal─â somnului

  • descriere

  • simptome

  • Cauze si factori de risc

  • Testarea ╚Öi diagnosticarea

  • tratament

  • progresia bolii si prognosticul bolii

Somnul de somn: descriere

Boala de somn (Trypanosomiasis) este cauzată de parazitul unicelular Trypanosoma brucei declanșat. Există două forme de boală - varianta Africii de Vest și Africa de Est:

Forma din Africa de Est reprezint─â doar aproximativ 2% din toate cazurile de boal─â de dormit. Ea progreseaz─â foarte repede. Aceasta ├«nseamn─â c─â mai este pu╚Ťin timp pentru diagnostic ╚Öi terapie. Dar aceast─â form─â de boal─â de dormit afecteaz─â ├«n principal animalele ╚Öi, mai rar, oamenii.

Forma de afec╚Ťiune din Africa de Vest este mai frecvent─â, mai lent─â ╚Öi, uneori, diagnosticat─â dup─â ani de infec╚Ťie.

Limitele geografice ale celor dou─â forme de boal─â devin din ce ├«n ce mai ├«nce╚Ťo╚Öate. Astfel, ├«n Uganda, o ╚Ťar─â din Africa de Est, ambele forme exist─â deja ├«n diferite domenii. De╚Öi datele sunt greu de ├«n╚Ťeles, RDC ╚Öi, ├«n special, Republica Centrafrican─â sunt afectate de boala tropical─â. Deoarece datele provin din diferite sisteme de sanatate, se poate presupune c─â boala somnului, dar este, de asemenea, g─âsite ├«n alte ╚Ť─âri din regiune.

Agentul patogen: tripanosomii

Trypanosomii apar╚Ťin protozoarelor, precum ╚Öi agentul cauzal al malariei. Ca ╚Öi malaria, boala nu poate fi transmis─â de la o persoan─â la alta. Mai degrab─â, ele sunt transmise prin zbura tsetse de s├ónge ├«n timpul agit─ârii asupra oamenilor. Parazitii se raspandesc prin sange in corpul uman si se inmultesc prin divizare. Sistemul imunitar poate recunoa╚Öte prost ╚Öi poate lupta ├«mpotriva intrusului, deoarece ├«╚Öi schimb─â constant suprafa╚Ťa.

Varianta din Africa de Vest a bolii de dormit este din subspecii Trypanosoma brucei gambiense cauzate, varianta din Africa de Est a Trypanosoma brucei rhodesiense.

Somnolen╚Ť─â: simptome

Dupa muscatura de o musca ╚Ťe╚Ťe ╚Öi transmiterea trypanosomes o durere, ro╚Öea╚Ť─â inflamate la locul de injectare se poate dezvolta ├«n termen de c├óteva zile sau s─âpt─âm├óni. Medicii vorbesc despre a╚Öa-numitul Trypanosomenschanker. Adesea, locul punc╚Ťiei este ├«n zona fe╚Ťei sau g├ótului.

├Än etapa urm─âtoare (etapa h├Ąmolymphatisches) bolii se poate r─âsp├óndi parazi╚Ťii prin s├ónge ╚Öi limf─â pe tot corpul. Exist─â inflama╚Ťii puternice ale ganglionilor limfatici ╚Öi faze periodice de febr─â. De asemenea, pot ap─ârea dureri de cap severe ╚Öi dureri corporale, frisoane ╚Öi oboseal─â. Infec╚Ťia rinichilor (nefrit─â) poate fi rezultatul dac─â rinichii sunt afecta╚Ťi.

├Än cele din urm─â, tripanozomii invadeaz─â sistemul nervos central (etapa meningoencefalitice). ├Än consecin╚Ť─â, este vorba despre tulbur─ârile de tip "omonim" ale ciclului somn-trezire. In plus, convulsii sau simptome asem─ân─âtoare (Parkinson rigiditate = rigiditate muscular─â, tremor = tremor, ataxie = afectarea coordonare locomotorie) sunt paralizia, posibile. De asemenea, apar tulbur─âri comportamentale ╚Öi iritabilitate. ├Än cele din urm─â, pacientul cade ├«ntr-o com─â ╚Öi moare.

Acest curs general al bolii este evident ├«n ambele forme de boal─â de somn. ├Än detaliu, exist─â unele diferen╚Ťe:

Africa de Vest de somn

├Än boala de dormit din Africa de Vest, evolu╚Ťia bolii este mai lent─â dec├ót ├«n ÔÇőÔÇőforma din Africa de Est. Poate dura p├ón─â la trei s─âpt─âm├óni pentru ca o leziune a pielii s─â apar─â la locul inject─ârii. Sentimentul de oboseal─â poate dura c├óteva luni, p├ón─â c├ónd ajunge la pl├óngerile reale legate de somnolen╚Ť─â. Dup─â luni p├ón─â la ani apar schimb─âri de personalitate. Pacientul este u╚Öor iritat. Se pl├ónge de oboseal─â crescut─â. Distorsiunea ritmului zi-noapte apare adesea ├«ncet pe parcursul mai multor luni. Sentimentul de foame este perturbat ╚Öi pacien╚Ťii ├«╚Öi pierd greutatea. Dup─â c├ó╚Ťiva ani, cei afecta╚Ťi cad ├«n com─â ╚Öi, ├«n cele din urm─â, mor din cauza e╚Öecului de organe multiple.

Africa de somn din Africa de Est

Agentul patogen Trypanosoma brucei rhodesiense declan╚Öeaz─â forma de afec╚Ťiune din Africa de Est.Este ├«n cele din urm─â o variant─â rapid─â ╚Öi mai serioas─â a formei mai r─âsp├óndite din Africa de Vest. Febr─â ╚Öi frisoane, precum ╚Öi un site inflamat, inflamat, pot ap─ârea dup─â c├óteva zile dup─â mu╚Öc─âtura zbura tsetse. Parazi╚Ťi infect─â rapid sistemele limfatice ╚Öi sanguine ╚Öi se r─âsp├óndesc ├«n organism. Ganglionii limfatici, umflarea ficatului ╚Öi a splinei sunt palpabile dup─â numai c├óteva s─âpt─âm├óni. Iritabilitatea, tulbur─ârile de somn ╚Öi paraliziile pot ap─ârea deja dup─â c├óteva s─âpt─âm├óni sau luni. Dup─â c├óteva luni, pacientul cade ├«ntr-o com─â ╚Öi moare infestarea parazitar─â ╚Öi e╚Öecul diferitelor organe.

Somnul de somn: cauze și factori de risc

Boala de somn este cauzat─â de parazit (Protozoon) Trypanosoma brucei cauzate, ├«n cazul ├«n care exist─â dou─â subspecii: T. b. rhodensiense ╚Öi T. b. gambiense. Acestea sunt transmise prin mu╚Öc─âturile zborului tsetse de s├ónge, fie de la animale infectate sau de la oameni infecta╚Ťi la oameni s─ân─âto╚Öi.

C├ónd supt s├ónge, agentul cauzal al bolii de somn de la zbura tsetse ajunge la pielea uman─â. Prin sistemul limfatic ╚Öi s├ónge se r─âsp├ónde╚Öte ├«n organism ╚Öi ├«n cele din urm─â afecteaz─â sistemul nervos central. ├Äntruc├ót tripanosomii ├«╚Öi schimb─â ├«n mod regulat suprafa╚Ťa, ele nu sunt recunoscute suficient de rapid de c─âtre sistemul imunitar. Aceast─â schimbare a╚Öa-numit─â antigenic─â explic─â de ce sistemul imunitar uman este at├ót de neputincios ├«mpotriva bolii de dormit.

Sindromul de somn: examinări și diagnostice

Suspiciunea de boală de dormit apare atunci când cineva vine la medic cu simptome precum febră, dureri de cap și dureri de cap și limfadenopatie și povestește despre o ședere recentă recentă în Africa (pauzele scurte nu sunt pacientul tipic).

Diagnosticul poate fi sus╚Ťinut prin detectarea de tripanozomi ├«n corpul pacientului. Pentru aceasta, medicul poate lua materialul de prob─â din locul punc╚Ťiei, o prob─â de s├ónge sau o prob─â de lichid cefalorahidian (lichidul cefalorahidian).

Diagnosticul și tratamentul bolii de somn trebuie efectuate de un medic specialist (medicină tropicală).

  • Imaginea 1 din 13

    Fapte Sleep

    Cum dormi bine? Cât de mult somn este de ajuns? Somnul este ca somnul? Deloc! Iată douăsprezece fapte pe care nu le știai despre somn.

  • Imagine 2 din 13

    Pui de somn elanat

    Puiul de somn ├«n hamac sau ├«n scaunul balansoar nu numai c─â te face s─â adormi mai repede, ci ╚Öi ca somnul t─âu s─â fie mai lini╚Ötit. Din punct de vedere cultural, acest lucru a fost cunoscut de mult timp: bebelu╚Öii sunt l─âsa╚Ťi s─â doarm─â.

  • Imagine 3 din 13

    Suficientul de somn este relativ

    La v├órsta de zece ani, este de aproximativ nou─â p├ón─â la nou─â ore ╚Öi jum─âtate de somn, de la dou─âsprezece la opt ╚Öi opt ╚Öi jum─âtate de or─â ╚Öi la v├órsta de 16-18 ani, sunt doar ╚Öapte ore. Dup─â acea vreme, oamenii de ╚Ötiin╚Ť─â au descoperit c─â copiii au fost cei mai eficien╚Ťi ├«n ziua urm─âtoare. Acest lucru se potrive╚Öte cu un alt studiu care spune: cu c├ót sunte╚Ťi mai ├«n v├órst─â, cu at├ót mai pu╚Ťin ave╚Ťi nevoie de somn.

  • Imaginea 4 din 13

    Treci peste asta?

    Mai ales dup─â experien╚Ťele proaste, nu trebuie s─â te duci imediat la culcare ╚Öi s─â dormi peste el. Pentru c─â atunci sentimentul negativ devine un memento, a╚Öa cum au dovedit oamenii de ╚Ötiin╚Ť─â.

  • Imaginea 5 din 13

    Mai bine f─âr─â alcool

    Chiar dac─â unii oameni intr─â ├«ntr-un somn lipsit de vise dup─â ce beau prea mult alcool, somnul este mai pu╚Ťin odihnitor. Acest efect devine mai puternic, cu c├ót fluxul de alcool cre╚Öte mai mult ├«n vene.

  • Imaginea 6 din 13

    Femei sensibile

    Femeile se simt mai deranjate de comportamentul de dormit al unui alt ├«n pat, dec├ót invers. A╚Öa au aflat cercet─âtorii de la Viena. Femeile trebuie, prin urmare, s─â fie mai sensibile pentru a putea reac╚Ťiona mai bine - de exemplu, atunci c├ónd descenden╚Ťii strig─â. ├Än schimb, b─ârba╚Ťii se simt ├«n mod deosebit ├«n siguran╚Ť─â ├«n grup - ╚Öi pot dormi ad├ónc ╚Öi ferm cu o femeie de partea lor.

  • Imaginea 7 din 13

    Teama de întuneric

    Unii adul╚Ťi care sufer─â de tulbur─âri de somn sunt, de fapt, fric─â de ├«ntuneric, a╚Öa cum au dezv─âluit oamenii de ╚Ötiin╚Ť─â de la SLEEP 2012, un congres pentru cercet─âtorii de somn. Lumina nu ar trebui s─â func╚Ťioneze ├«n fric─â ├«ntunecat─â. Prin urmare, un singur lucru ajut─â: s─â se confrunte cu fantomele de noapte.

  • Imagine 8 din 13

    Femeie "somn frumos"

    Femeile le place s─â-╚Öi odihneasc─â capul pe pernele lor pentru un pic mai mult - cel pu╚Ťin acesta a fost rezultatul unui studiu care a evaluat datele a 5.500 de utilizatori ai unei aplica╚Ťii de s─ân─âtate. ├Än medie, sexul feminin se hr─âne╚Öte ├«n mai mult de 30 de minute de somn.

  • Imaginea 9 din 13

    Olandez somnoros

    Acela╚Öi sondaj a ar─âtat, de asemenea, o compara╚Ťie profund─â cu 20 de ╚Ť─âri: ├«n conformitate cu aceasta, poporul olandez este cel mai adesea ├«n medie ├«n compara╚Ťie cu ╚Ťara, ╚Öi anume 8 ore ╚Öi 12 minute. Cel mai mic somn pentru japonezi ╚Öi locuitorii din Singapore cu aproximativ 7 ore. Germanii sunt la mijloc cu 7 ore ╚Öi 45 de minute.

  • Imaginea 10 din 13

    gena scurt traverse

    Unii au nevoie doar de mai pu╚Ťin somn dec├ót al╚Ťii. Un motiv pentru care cercet─âtorii au descoperit acum: o muta╚Ťie genetic─â afecteaz─â durata pe care cineva are nevoie pentru recuperarea nocturn─â. Purt─âtorii muta╚Ťiei gestioneaz─â cu mult mai pu╚Ťin somn ╚Öi tolereaz─â mai bine lipsa de somn.C├ót de des are loc ├«n realitate gena cu c─âmin scurt? Cercet─âtorii ├«nc─â caut─â r─âspunsuri.

  • Imagine 11 din 13

    Somnul protejează împotriva frigului

    Nu numai c─â mintea se recupereaz─â ├«n timpul somnului - sistemul imunitar poate, de asemenea, s─â-╚Öi re├«ncarce rezervele. Acest lucru ├«nseamn─â c─â oricine are grij─â s─â ob╚Ťin─â suficient somn este, de asemenea, mai bine protejat ├«mpotriva r─âceliilor. Un studiu american a constatat c─â subiec╚Ťii care au dormit mai pu╚Ťin de cinci ore pe s─âpt─âm├ón─â timp de o s─âpt─âm├ón─â au fost semnificativ mai sensibili la viru╚Öii reci.

  • Imaginea 12 din 13

    Side sleeper în avantaj

    ├Än timpul somnului, colectarea gunoiului devine activ─â ├«n creier. Hot─âr├órea pentru o "sp─âlare a creierului" de succes nu este numai durata de somn, ci ╚Öi pozi╚Ťia de dormit. Potrivit cercetatorilor de la Universitatea Stony Brook din New York, aceasta promoveaza eliminarea poluantilor, atunci cand dormitorul - si astfel creierul - se afla intr-o pozitie laterala. Desi au demonstrat acest lucru la soareci, oamenii de stiinta cred ca rezultatul este, de asemenea, transferabil la om.

  • Imaginea 13 din 13

    Mai în vârstă, cu atât mai bine

    Din cauza evad─ârii patului senil: cu c├ót sunt mai ├«n v├órst─â oamenii, cu at├ót mai mult sunt mul╚Ťumi╚Ťi de calitatea somnului lor. Cercet─âtorii au constatat c─â ├«ntr-o investiga╚Ťie de 150.000 de americani.

Somnolen╚Ť─â: tratament

Cu cât boala de somn este tratată mai devreme, cu atât sunt mai bune șansele de recuperare. Terapia depinde, printre altele, de stadiul bolii. În special, în ultima etapă (stadiul meningoenzalphalitismului), tratamentul este adesea foarte dificil și necesită utilizarea de medicamente foarte eficiente.

Somnolen╚Ť─â: terapie ├«nainte de infestarea creierului

Dac─â tripanozomii ├«nc─â nu au atacat sistemul nervos central, se utilizeaz─â medicamentele pentamidin─â ╚Öi suramin─â. Se lupt─â cu protozoarele, dar datorit─â toxicit─â╚Ťii lor au unele efecte secundare. Ambele medicamente au fost dezvoltate ├«nainte sau ├«n timpul celui de-al doilea r─âzboi mondial ╚Öi afecteaz─â puternic procesele metabolice importante cum ar fi metabolismul zah─ârului ╚Öi rinichiului.

Somnolen╚Ť─â: terapie ├«n caz de atac al sistemului nervos

Dac─â creierul este deja afectat de boala de somn, este nevoie de medicamente suplimentare. Deoarece pentamidina ╚Öi suraminul nu pot traversa bariera hemato-encefalic─â ╚Öi, prin urmare, nu func╚Ťioneaz─â ├«n creier. Unele dintre aceste medicamente sunt agen╚Ťi chimioterapeutici care sunt, de asemenea, utiliza╚Ťi ├«n tratamentul cancerului ╚Öi HIV. Din p─âcate, aceste medicamente sunt asociate cu efecte secundare severe.

  • Melarsoprol: compus arsenic. Ucide tripanosomii, dar are efecte secundare periculoase, cum ar fi leziunile cerebrale care se termin─â cu deces ├«n aproximativ trei p├ón─â la zece procente din cazuri.
  • Eflornithin: utilizat ├«n aceast─â ╚Ťar─â ├«mpotriva barbiei femeii. Reac╚Ťiile adverse posibile includ pierderea p─ârului, disconfortul gastro-intestinal, modific─âri ale num─ârului de s├ónge ╚Öi pierderi de auz tranzitorii.

Citi╚Ťi mai multe despre investiga╚Ťii

  • somn de laborator

Somnul de somn: cursul bolii și prognosticul

Dac─â este l─âsat─â netratat─â, boala de somn se termin─â de obicei ├«n mod fatal. Cu toate acestea, dac─â boala este detectat─â devreme ╚Öi tratat─â ├«n mod consecvent, medicii pot vindeca adesea pacientul. Totu╚Öi, acesta este un proces care dureaz─â adesea de la luni la ani. Recomand─ârile de s├ónge regulate, precum ╚Öi func╚Ťiile m─âduvei spin─ârii fac parte din monitorizare, ceea ce ar trebui s─â garanteze un succes terapeutic.

De mult timp, multe dintre medicamentele pentru boala de dormit nu erau disponibile. Din 2001, a existat o cooperare ├«ntre Organiza╚Ťia Mondial─â a S─ân─ât─â╚Ťii (OMS) ╚Öi unele companii farmaceutice private pentru a se asigura c─â cele mai importante medicamente pentru boala de dormit pot fi livrate gratuit ╚Ť─ârilor afectate. "Medicii f─âr─â Frontiere" (MSF) este responsabil de logistica acestei cooper─âri. ├Än acest fel, num─ârul cazurilor de somnolen╚Ť─â ar putea fi redus semnificativ.

Somnolen╚Ť─â: preven╚Ťie

C├ónd c─âl─âtori╚Ťi ├«n zonele cu risc de somn, este important s─â proteja╚Ťi eficient ├«mpotriva mu╚Öc─âturilor de ╚Ť├ón╚Ťari. Aceasta include purtarea pantalonilor lungi ╚Öi m├óneci lungi ╚Öi folosirea insectelor repellente (repelente). ├Änainte de a c─âl─âtori ├«n zonele cu risc adecvat, ar trebui s─â vizita╚Ťi ├«ntotdeauna un specialist ├«n domeniul s─ân─ât─â╚Ťii tropicale pentru a v─â ajuta cu cele mai importante m─âsuri de precau╚Ťie boal─â somnului ╚Öi alte boli tropicale.

Citi╚Ťi mai multe despre terapii

  • CPAP


Ca Acest Lucru? Împărtășește Cu Prietenii: