Tulbur─âri de panic─â

Tahicardia, transpira╚Ťia, frica de moarte - simptomele apar brusc ├«ntr-un atac de panic─â. Citi╚Ťi mai multe despre el.

Tulbur─âri de panic─â

Tahicardia, transpira╚Ťia ╚Öi sufocarea sunt simptome tipice ale tulbur─ârii de panic─â. ├Än atacurile de panic─â, victima atac─â teama masiv─â. Mul╚Ťi pacien╚Ťi sunt convin╚Öi c─â o cauz─â fizic─â amenin╚Ť─âtoare provoac─â simptomele. Acest lucru ├«i pune pe unii ├«n fric─â muritoare. Citi╚Ťi toate despre tulburarea de panic─â ╚Öi atacurile de panic─â aici.

Marian Grosser, doctor

Un atac de panic─â dureaz─â doar c├óteva minute, dar cei afecta╚Ťi trec prin fric─â de moarte. ├Än psihoterapie, ei ├«nva╚Ť─â s─â ├«n╚Ťeleag─â declan╚Öatorii ╚Öi s─â controleze atacurile.

Prezentare general─â a produselor

tulbur─âri de panic─â

  • descriere

  • simptome

  • Cauze si factori de risc

  • Testarea ╚Öi diagnosticarea

  • tratament

  • progresia bolii si prognosticul bolii

Tulburare de panic─â: descriere

Tipic de tulburare de panic─â sunt recurente, atacuri de panic─â imprevizibile. Tulburarea de panic─â este de asemenea men╚Ťionat─â de medici ca anxietate episodic-paroxistic─â. Termenul paroxismal provine din limba greac─â ╚Öi poate fi tradus ca fiind "s─âlbatic".

Ce sunt atacurile de panic─â?

Atacurile de panica sunt atacuri bru╚Öte de anxietate intens─â asociate cu o varietate de simptome fizice, cum ar fi tremur─âturi, transpira╚Ťii ╚Öi palpita╚Ťii ╚Öi anxietate consolidarea g├ónduri. Ideile frecvente sunt pe cale de a suferi un atac de cord, de a sufoca sau de a le╚Öina. Interpretarea amenin╚Ť─âtoare ├«i determin─â pe cei ├«n cauz─â s─â moar─â din cauza simptomelor. De╚Öi atacurile de panic─â dureaz─â doar o perioad─â scurt─â de timp, dar sunt foarte intense ╚Öi epuizante.

Tulburare de panic─â cu agorafobie

Adesea atacurile de panic─â apar ├«n leg─âtur─â cu agorafobia tulbur─ârii mentale. De exemplu, pacien╚Ťii pot s─â se team─â s─â c─âl─âtoreasc─â ├«n transportul public, s─â viziteze un cinematograf sau un teatru sau s─â mearg─â la cump─âr─âturi ├«n supermarket. Nu pute╚Ťi vizita aceste locuri f─âr─â acompaniament (comportament de evitare). Dac─â pacien╚Ťii nu mai ├«ndr─âznesc s─â ias─â singuri, aceasta are consecin╚Ťe grave, cum ar fi pierderea locului de munc─â ╚Öi singur─âtatea.

Tulburările de panică asociate cu agorafobia sunt mai frecvente decât tulburările de panică pură. Diving atacuri de panica, ca parte a unei depresii, ei nu sunt asociate cu o tulburare de panica, dar vazut ca urmare a depresiei.

Atacuri de panic─â la copii

Copiii ╚Öi adolescen╚Ťii pot dezvolta, de asemenea, tulbur─âri de anxietate ╚Öi panic─â. De╚Öi p─ârin╚Ťii sufer─â de atacuri de panic─â, mul╚Ťi copii ├«╚Öi asum─â comportamentul ├«nfrico╚Ö─âtor al acestora. Exper╚Ťii au ar─âtat experimental c─â copiii mici se mic╚Öoreaz─â din situa╚Ťii incerte atunci c├ónd mama lor are o expresie ├«nfrico╚Ö─âtoare. Acest comportament arat─â c─â gesturile ╚Öi expresiile faciale ale p─ârin╚Ťilor influen╚Ťeaz─â puternic oamenii de la o v├órst─â fraged─â. Cre╚Öterea anxiet─â╚Ťii cre╚Öte riscul apari╚Ťiei unei tulbur─âri de panic─â mai t├órziu. Copiii care sufer─â de anxietate de separare ├«nt├ólnesc ╚Öi mai frecvent atacuri de panic─â.

Terapia este adesea reu╚Öit─â la copii ╚Öi adolescen╚Ťi cu tulburare de panic─â. L─âsat netratat, boala mintal─â poate fi cronic─â ╚Öi poate avea un impact foarte negativ asupra dezvolt─ârii copiilor. Mai presus de toate, consecin╚Ťele sociale sunt grave, deoarece copiii se retrag din ce ├«n ce mai mult din team─â. Ca ╚Öi la adul╚Ťi, problemele de s─ân─âtate mintal─â se adaug─â de obicei la o tulburare de panic─â, inclusiv depresie, alte tulbur─âri de anxietate ╚Öi dependen╚Ťe.

La copii ╚Öi adolescen╚Ťi, este normal s─â se includ─â p─ârin╚Ťii ├«n terapie. Pentru tulbur─ârile de anxietate la copii, ├«n unele cazuri, pe baza rela╚Ťiilor deranjate din cadrul familiei. Chiar dac─â nu este cazul, p─ârin╚Ťii pot ├«nv─â╚Ťa ├«n terapie cum ├«╚Öi pot sus╚Ťine copiii.

Atacurile de panic─â: c├ó╚Ťi sunt afecta╚Ťi?

Aproximativ dou─â p├ón─â la patru procente din popula╚Ťie sufer─â de tulbur─âri de panic─â ├«n via╚Ťa lor cu atacuri de panic─â. ├Änceputul este de obicei ├«ntre 15 ╚Öi 24 de ani. La femei, tulburarea de panic─â este diagnosticat─â cel pu╚Ťin de dou─â ori mai frecvent dec├ót la b─ârba╚Ťi.

Atacuri de panic─â: Simptome

Conform clasific─ârii ICD-10 a tulbur─ârilor psihice, urm─âtoarele simptome sunt caracteristice unei tulbur─âri de panic─â sau atacurilor de panic─â:

  • Un atac de panic─â este un singur episod de anxietate intens─â care ├«ncepe brusc ╚Öi atinge maximul ├«n c├óteva minute. Atacul de panic─â dureaz─â doar c├óteva minute.
  • ├Äntr-o tulburare de panic─â, apare ├«ntotdeauna cel pu╚Ťin unul dintre urm─âtoarele simptome: modific─âri ale frecven╚Ťei cardiace ╚Öi palpita╚Ťii, transpira╚Ťii, tremor ╚Öi gur─â uscat─â.
  • Alte simptome comune la nivelul pieptului ╚Öi abdomenului includ: dificult─â╚Ťi de respira╚Ťie, senza╚Ťie de str├óngere, durere toracic─â, grea╚Ť─â ╚Öi disconfort la nivelul stomacului.
  • Simptomele mintale includ: ame╚Ťeli, nesiguran╚Ť─â, sl─âbiciune ╚Öi somnolen╚Ť─â. Anxietatea ╚Öi simptomele fizice sunt at├ót de grave ├«nc├ót cei ├«n cauz─â mor.
  • Pe m─âsur─â ce atacurile de panic─â apar din albastru, mul╚Ťi se tem s─â-╚Öi piard─â controlul sau s─â se ├«ngrijoreze de nebun.
  • Adesea, cei afecta╚Ťi percep ei ├«n╚Öi╚Öi sau mediul ca fiind ireal ╚Öi str─âin. Exper╚Ťii se refer─â la aceste fenomene ca la depersonalizare sau la derealizare.
  • ├Än plus, pacien╚Ťii se pl├óng de simptomele atacului de panic─â, cum ar fi bufeurile sau r─âceala, precum ╚Öi senza╚Ťia de amor╚Ťeal─â sau furnic─âturi.

Panic Disorder: Simptomele atacurilor de panic─â nocturne

Pana la 40 la suta dintre pacientii cu tulburare de panica, de asemenea, experienta atacuri de panica in mod regulat pe timp de noapte. O explica╚Ťie sigur─â pentru acest fenomen ├«nc─â nu exist─â. Este dificil de explicat pentru c─â atacurile de panic─â nu apar ├«n timpul fazelor viselor pe timp de noapte. Atacurile de panic─â de somn nu reprezint─â o reac╚Ťie la co╚Ömaruri.

Prin urmare, exper╚Ťii consider─â c─â panica este ├«nv─â╚Ťat─â ├«n timpul zilei ca r─âspuns la schimb─ârile fizice, cum ar fi b─ât─âile rapide ale inimii. Aceast─â reac╚Ťie instruit─â apoi expir─â automat ├«n timpul nop╚Ťii.

Atacuri de panic─â: cauze

Cauzele tulbur─ârilor de panic─â nu sunt pe deplin ├«n╚Ťelese. Acum este clar c─â factorii genetici joac─â un rol. Este, de asemenea, cunoscut faptul c─â o activitate a substan╚Ťei de mesager perturbat─â ├«n anumite regiuni ale creierului favorizeaz─â dezvoltarea bolii. Acestea ╚Öi urm─âtorii factori se combin─â ├«n dezvoltarea atacurilor de panic─â.

Traumatismul din copil─ârie

Oamenii de ╚Ötiin╚Ť─â cred c─â traumele adesea din copil─ârie sunt cauza unei tulbur─âri de anxietate ulterioare. ├Än studiile de experien╚Ť─â ├«n copil─ârie, pacien╚Ťii cu panic─â au raportat o neglijare mai frecvent─â, abuzul sexual, pierderea p─ârin╚Ťilor, abuzul de alcool al p─ârin╚Ťilor ╚Öi violen╚Ťa domestic─â. Cu toate acestea, stresul la v├órsta adult─â, cum ar fi divor╚Ťul sau moartea unei rude, poate, de asemenea, s─â contribuie la tulburarea de panic─â.

anxietate

Persoanele cu anxietate crescut─â prezint─â un risc deosebit de a dezvolta atacuri de panic─â. Ei interpreteaz─â adesea reac╚Ťiile fizice la stres sau stres ca violante. Aceasta, la r├óndul s─âu, cre╚Öte simptomele fizice ╚Öi leag─ânele de anxietate.

comportamentul de evitare

Comportamentele de evitare pe care le dezvolt─â suferinzii determin─â men╚Ťinerea fricii ╚Öi atacurile de panic─â pentru recuren╚Ť─â. De asemenea, transportul medicamentelor sau acompaniamentul constant al altor persoane face ca problema s─â fie mai grav─â. Cei afecta╚Ťi consider─â c─â au supravie╚Ťuit doar situa╚Ťiei deoarece ar fi avut ajutor ├«n caz de urgen╚Ť─â. Dac─â nu descoper─â c─â panica poate fi dep─â╚Öit─â f─âr─â ajutor, tulburarea de panic─â r─âm├óne.

stres

Nivelurile ridicate de stres (de exemplu, ca urmare a conflictelor partenere, a ╚Öomajului, a preocup─ârilor existen╚Ťiale) pot promova declan╚Öarea unei tulbur─âri de panic─â. Cu tensiune interioar─â constant─â adesea doar un mic buton obturator este suficient─â pentru a declan╚Öa (de exemplu, la cump─âr─âturi ├«ntr-un supermarket aglomerat) cercul vicios al anxiet─â╚Ťii, care ├«n cele din urm─â ├«ntr-un termin─â atac de panic─â.

Substan╚Ťe care declan╚Öeaz─â atacuri de panic─â

Substan╚Ťe precum alcoolul, cofeina ╚Öi diferite medicamente promoveaz─â de asemenea apari╚Ťia atacurilor de panic─â. ├Än special, ╚Ťig─ârile nu au adesea un efect de calmare presupus: nicotina are, de obicei, un efect stimulativ asupra organismului. Dac─â sunte╚Ťi deja ├«ntr-o stare de emo╚Ťie interioar─â oricum, fumatul unei ╚Ťig─âri va spori ╚Öi mai mult tulbur─ârile. Gradul de tensiune care declan╚Öeaz─â atacul de panic─â este atins mai repede. Dac─â apar frecvent atacuri de anxietate, apare o tulburare de panic─â.

Atacuri de panică: examinări și diagnostice

Dac─â b─ânui╚Ťi o tulburare de panic─â, pute╚Ťi s─â vizita╚Ťi mai ├«nt├ói medicul de familie. El va avea o conversa╚Ťie cu dvs. ╚Öi va efectua diverse examin─âri pentru a exclude cauzele fizice ale afec╚Ťiunii.

Situa╚Ťiile de tip panic pot ap─ârea ╚Öi ├«n leg─âtur─â cu bolile fizice. Aceste boli includ:

  • Aritmie
  • Herzenge (angina pectoral─â)
  • Hipertiroidismul (hipertiroidismul)
  • Condi╚Ťii de cacarificare (hipoglicemie)
  • Astm bron╚Öic
  • Boala pulmonar─â obstructiv─â cronic─â (BPOC)
  • Sindromul de apnee de somn
  • epilepsie
  • cafeina intoxica╚Ťiei
  • Consumul de droguri, ├«n special cocain─â, amfetamine, ecstasy, halucinogene ╚Öi opiacee

Pentru un diagnostic precis al tulburării de panică și pentru a determina dacă există alte probleme de sănătate mintală, medicul de familie vă va îndruma către un terapeut sau o clinică psihosomatică.

Prin chestionare ╚Öi chestionare, un medic sau un psiholog poate diferen╚Ťia tulburarea de panic─â de alte tulbur─âri de anxietate. Un test de atac de panic─â, de exemplu, Anxietate Scala Hamilton (HAMA), care umple medicul vorbind cu pacientul (formulare de evaluare extern─â).

Există, de asemenea, forme de auto-evaluare, dar, cu ajutorul pacientului de anxietate poate descrie chiar și plângerile sale din beton (de stat Trait Anxiety Inventory, STAI). Următoarele întrebări ar putea fi adresate de terapeut pentru diagnosticarea tulburării de panică:

  • Ai uneori experien╚Ť─â convulsii de anxietate sever─â?
  • Anxietatea apare ├«mpreun─â cu simptome fizice cum ar fi tremor, dificult─â╚Ťi de respira╚Ťie sau gur─â uscat─â?
  • E╚Öti ├«ngrijorat de o alt─â criz─â dup─â un atac de anxietate?
  • Exist─â un anumit declan╚Öator al atacurilor de anxietate?

Este doar o tulburare de panic─â ├«n cazul ├«n care atacurile de panic─â nu sunt legate de efort special sau situa╚Ťii periculoase. ├Än plus, nu se refer─â la un anumit obiect, cum ar fi o fobie, dar apar ├«n situa╚Ťii diferite.

Severitatea atacurilor de panică variază de la persoană la persoană. Dacă victimele se confruntă cu patru atacuri de panică în termen de patru săptămâni, aceasta se numește tulburare de panică moderată. Dacă patru atacuri de panică apar într-o lună pe săptămână, este o tulburare de panică severă.

Atacuri de panic─â: Tratament

Exper╚Ťii recomand─â terapia cognitiv-comportamental─â ╚Öi utilizarea medicamentelor pentru a trata tulburarea de panic─â cu atacuri de panic─â. Alternativ, psihoterapia psihodinamic─â arat─â succes. ├Än plus fa╚Ť─â de terapie, grupurile de sport ╚Öi de auto-ajutor sunt un suport util.

Terapia cognitiv─â de comportament

Primul pas al unei terapii de atac de panic─â este de obicei educa╚Ťia detaliat─â a pacientului despre tulburarea psihic─â (psihoeduca╚Ťia). Persoana ├«n cauz─â este familiarizat─â cu tr─âs─âturile tipice ale tulbur─ârii de panic─â. Deja cunoa╚Öterea faptului c─â mul╚Ťi oameni sufer─â de acelea╚Öi simptome ╚Öi c─â simptomele fizice ale tulbur─ârii fac parte din ele deja sperie necunoscutul.

├Än urm─âtorul pas, pacien╚Ťii vor provoca ├«n mod deliberat un atac de panic─â. De exemplu, pacientul este chemat s─â respire rapid ╚Öi profund sau s─â se ├«ntoarc─â ├«ntr-un cerc pentru a crea ame╚Ťeli. Ar putea p─ârea paradoxal s─â aducem ├«n mod inten╚Ťionat situa╚Ťia ├«ngrozit─â. Cu toate acestea, aceast─â interven╚Ťie con╚Ťine dou─â aspecte importante. Pentru un singur lucru, pentru prima dat─â, pacientul are control asupra momentului c├ónd ├«ncepe atacul de panic─â. Pe de alt─â parte, el ├«nva╚Ť─â c─â simptomele fizice nu sunt cauzate de un atac de cord, dar pot fi declan╚Öate doar de respira╚Ťie.

În continuarea cursului tratamentului de tulburare de panică, pacientul ar trebui să se confrunte cu temerile sale din nou și din nou. Treptat, frica scade apoi și atacurile de panică nu mai apar. Persoanele afectate, de asemenea, care suferă de agorafobie și, prin urmare, evită locurile publice, trebuie să meargă la ei.

Acela╚Öi lucru se aplic─â atacurilor de panic─â ├«n timpul conducerii, care limiteaz─â mobilitatea pacien╚Ťilor. Chiar ╚Öi aceast─â team─â poate fi dep─â╚Öit─â dac─â pacien╚Ťii reu╚Öesc s─â se ├«ntoarc─â ├«ntr-o ma╚Öin─â ╚Öi s─â ias─â din ma╚Öin─â. Unele clinici chiar coopereaz─â cu ╚Öcolile de ╚Öoferi.

Pentru a preveni recidiva, terapeutul pregătește pacientul pentru posibilele atacuri de panică. Dacă simptome puternice de revenire la anxietate, persoana în cauză știe cum să se ocupe de aceasta și să combată atacurile de panică.

Psihoterapie psihodinamic─â

├Än psihoterapia psihodinamic─â focalizat─â pe panic─â, terapeutul exploreaz─â conflictele din spatele tulbur─ârii de panic─â ╚Öi semnifica╚Ťia atacurilor de panic─â. De exemplu, un atac de panic─â poate fi o expresie a sentimentelor suprimate, care apar doar prin atacuri de anxietate. ├Än conversa╚Ťia cu terapeutul, pacientul are acces la sentimentele sale subcon╚Ötiente. Atacurile de panic─â devin mai pu╚Ťin atunci c├ónd pacientul ├«╚Öi d─â seama c─â conflictele nerezolvate sunt cauza principal─â a temerilor sale.

Mul╚Ťi pacien╚Ťi cu panic─â tind s─â se simt─â neajutora╚Ťi ╚Öi dependen╚Ťi de alte persoane. Un punct de plecare important al psihoterapiei psihodinamice ├«l reprezint─â ├«nt─ârirea acesteia ├«n autodeterminare ╚Öi independen╚Ť─â (autonomie).

medicamente

Pentru tratamentul tulbur─ârilor de panic─â, medicamentele din clasa antidepresivelor s-au dovedit. Acestea includ, ├«n special, antidepresive noi, a╚Öa-numitele inhibitori selectivi ai recapt─ârii serotoninei (ISRS). Ele au mai pu╚Ťine efecte secundare, totu╚Öi, unele cauzeaz─â gre╚Ťuri sau disfunc╚Ťii sexuale.

Benzodiazepinele sunt de asemenea eficiente. Cu toate acestea, acestea au un poten╚Ťial de dependen╚Ť─â ridicat. Acestea ar trebui luate numai dac─â administrarea SSRI nu a avut succes ╚Öi apoi doar pentru o perioad─â scurt─â de timp. ├Än trecut, antipsihotice tipice (neuroleptice) au fost de asemenea utilizate pentru a trata tulbur─ârile de panic─â. Acestea nu mai sunt recomandate ast─âzi ╚Öi se utilizeaz─â numai ├«n cazuri rare.

Sfaturi împotriva atacurilor de panică:

Ce ajut─â ├«mpotriva atacurilor de panic─â? Cel mai bun remediu pentru anxietate este s─â v─â confrunta╚Ťi cu frica. Prin confruntarea propriilor temeri, suferinzii pot scapa de atacurile de panica. Observa╚Ťi-v─â bine ╚Öi ├«ncerca╚Ťi s─â descoperi╚Ťi ╚Öi s─â elimina╚Ťi strategiile de evitare. De exemplu, este posibil s─â merge╚Ťi acas─â numai cu medicamente sau ├«n compania altor persoane. Aminti╚Ťi-v─â: Orice nu v─â face╚Ťi din fric─â v─â sl─âbe╚Öte ╚Öi v─â ├«nt─âre╚Öte teama.

Controlează gândurile

Ce trebuie s─â face╚Ťi cu privire la atacurile de panic─â dac─â le-a╚Ťi utilizat deja? Chiar dac─â atacurile de panic─â apar f─âr─â preaviz, nu sunt neajutora╚Ťi. ├Än timpul unui atac de panic─â, semnele familiare, cum ar fi palpita╚Ťii severe, ame╚Ťeal─â sau grea╚Ť─â reapar. Aminti╚Ťi-v─â c─â pute╚Ťi influen╚Ťa modul ├«n care se dezvolt─â anxietatea. Ceea ce conteaz─â este evaluarea situa╚Ťiei.├Än loc s─â v─â asuma╚Ťi cauze care pun via╚Ťa ├«n pericol, ├«ncerca╚Ťi s─â clarifica╚Ťi dac─â simptomele sunt inconfortabile, dar nu v─â pun ├«n pericol de moarte.

exerci╚Ťii de respira╚Ťie

Re╚Ťine╚Ťi c─â un atac de panic─â dureaz─â cel mult c├óteva minute. Pentru a dep─â╚Öi timpul, exerci╚Ťiile de respira╚Ťie sunt un bun ajutor pentru atacurile de panic─â. ├Äncerca╚Ťi s─â respira╚Ťi ├«ncet ╚Öi s─â acorda╚Ťi aten╚Ťie expir─ârii, deoarece calmeaz─â corpul. De exemplu, ├«n hiperventila╚Ťie, expir─â rapid prea mult dioxid de carbon. Disconfortul care apare ├«n timpul hiperventiliz─ârii creeaz─â anxietate. Prin respira╚Ťia ├«ntr-o pung─â, pute╚Ťi dep─â╚Öi rapid hiperventila╚Ťia ╚Öi, astfel, atacurile de panic─â. ├Än pung─â se acumuleaz─â dioxid de carbon, astfel ├«nc├ót con╚Ťinutul s─âu ╚Öi aciditatea din s├óngele dumneavoastr─â revin la normal.

Evita╚Ťi stresul

Asigura╚Ťi-v─â c─â nivelul dvs. de stres nu este prea mare. Bucura╚Ťi-v─â ├«n agita╚Ťia vie╚Ťii cotidiene din nou ╚Öi din nou rupe╚Ťi. Somnul suficient ╚Öi absen╚Ťa cofeinei ├«mpiedic─â, de asemenea, atacurile de panic─â. Sportul este, de asemenea, eficient ├«mpotriva atacurilor de panic─â. ├Än timpul exerci╚Ťiului fizic, sim╚Ťi╚Ťi simptome fizice asem─ân─âtoare cu atacurile de panic─â: inima bate mai repede, modific─ârile de respira╚Ťie. Ei se obisnuiesc cu aceast─â afec╚Ťiune ├«n timp ╚Öi nu mai evalueaz─â simptomele ca fiind un pericol.

C─âuta╚Ťi ajutor

├Än ciuda multor exerci╚Ťii utile pe care le pute╚Ťi efectua singuri, este recomandabil s─â solicita╚Ťi ajutor profesional. Cu o bun─â orientare ╚Öi ├«ndrumare, confruntarea cu frica este mai u╚Öoar─â. ╚śi numai prin aceasta pute╚Ťi ├«nfr├ónge ├«n cele din urm─â atacurile de panic─â. Grupurile de suport sunt un bun supliment. Deoarece ofer─â sprijin nu numai ├«n timpul, dar ╚Öi dup─â terapie.

Atacuri de panică: Curs de boală și prognoză

Dac─â sunt l─âsate netratate, tulbur─ârile de panic─â persist─â de multe ori de ani de zile. Aceasta poate alterna fazele de cre╚Ötere ╚Öi frecven╚Ť─â sc─âzut─â a atacurilor de anxietate. Mai ales ├«n leg─âtur─â cu teama de locurile publice (agorafobie), tulburarea de panic─â poate restr├ónge sever via╚Ťa persoanei ├«n cauz─â. Unii suferinzi ├«n cele din urm─â p─âr─âsesc casa din teama noilor atacuri de anxietate care nu mai sunt sau devin deprima╚Ťi.

Persoanele cu tulburare de panic─â recurg adesea la consultarea unui medic pentru medicamentele anxiolitice (anxiolitice) sau pentru alcool, pentru a ob╚Ťine frica sub control. Alcoolismul ╚Öi dependen╚Ťa de droguri (├«n special tranchilizante ╚Öi anxiolitice) pot fi rezultatul.

Cu ajutorul psihoterapiei ╚Öi medicamentelor care fac ca reac╚Ťia de anxietate s─â poat─â fi supravie╚Ťuit─â, o tulburare de panic─â poate fi bine st─âp├ónit─â. ├Än aproximativ 80% dintre pacien╚Ťi, terapia arat─â succes pe termen lung. Mai presus de toate, este important s─â solicita╚Ťi ajutor medical ├«n timp util, deoarece tulbur─âri de panic─â nu dispare de la sine.


Ca Acest Lucru? Împărtășește Cu Prietenii: