Meninge

Cele trei meninge ne ├«nconjoar─â ├«n mod protectiv creierul. Citi╚Ťi mai multe despre structura ╚Öi func╚Ťia dura mater, arahnoid ╚Öi pia mater!

Meninge

meninge sunt trei capace apropiate ├«n jurul creierului. ├Äntre ele se afl─â lichiorul (lichidul cefalorahidian) ╚Öi vasele de s├ónge. Meningele formeaz─â o protec╚Ťie a creierului ├«mpotriva influen╚Ťelor mecanice ╚Öi fluctua╚Ťiilor de temperatur─â mai mari. Cite╚Öte totul importante despre structura ╚Öi func╚Ťia a celor trei meningelui dura mater, arahnoida ╚Öi pia mater aici!

Care sunt meningele?

Cele trei meningine sunt straturi de ╚Ťesut conjunctiv care ├«nconjoar─â creierul. Ele se dezvolt─â din tubul neural embrionar. Meningele sunt chema╚Ťi din afar─â spre interior:

  • Dura mater (meninges greu)
  • Spiderweb Skin (Arachnoidea)
  • Pia mater (softing meninges)

Dura mater

Dura mater este cea mai mare dintre cele trei meninge ╚Öi destul de str├óns─â. Se ├«mbrac─â din cavitatea cranian─â ╚Öi const─â din dou─â straturi: a ╚Ťesutului conjunctiv ╚Öi un strat epitelial interior redus. Stratul exterior, ce se extinde ├«n vasele care alimenteaz─â osul craniului este, ├«n acela╚Öi timp, pielea osoas─â (periost) a osului cranian.

Acest periostum a crescut ├«n osul craniului p├ón─â la adolescen╚Ť─â. Acest lucru asigur─â c─â craniul copilului, ale c─ârui oase individuale sunt ├«nc─â separate prin suturi moi, nu se poate deforma. In adult, atunci periostul poate fi eliberat din os u╚Öor - doar la baza craniului, acesta r─âm├óne ferm ata╚Öat la os.

Dura mater formează de asemenea duplicări proeminente de separare între cele două emisfere cerebrale și între cerebelului și cerebel: secera cerebrală (falx cerebri), secera în cerebel (falx cerebelli) și cortul cerebelul (Tentorium).

Cele dou─â seceri creier deconecta╚Ťi ├«n mijlocul craniului, cele dou─â emisfere cerebrale profunde pe fiecare parte, la bar.

Cortul cerebelul (Tentorium), cu toate acestea, este plasat transversal ╚Öi separ─â Gro├čhirn- emisfera cerebeloasa. Aceast─â duplicare dura mater merge ├«n por╚Ťiunea dura mater care liniile osului cranian intern. Sub morm├óntul de tentoriu se afl─â creierul din fosa posterioar─â; Bra╚Ťul trece printr-o mic─â sec╚Ťiune.

La trei puncte, durei mater ├«n dou─â frunze la: (├«n care este situat─â urechea intern─â) cuprinde ganglionul de trigemen petroas─â (un nod de celule nervoase si fibre ale nervului trigemen); ├«n partea de sus a petroas─â anexa╚Ťi sacul endolimfatic (celulele senzoriale ale organului de echilibru); ├«n zona Sella turcica (╚Öaua turc─â) include glanda pituitar─â.

Sub Dura mater este un spa╚Ťiu ├«ngust, spa╚Ťiul subdural, care dura mater din mijlocul celor trei meningelui, arahnoid─â (arahnoid─â), separ─â.

arahnoidici

Membrana arahnoide este compus din ╚Ťesut conjunctiv, este avascular ╚Öi se conecteaz─â la interior prin trabecule mici si membrana cu mater interior dedesubt, moale PIA mater. Aparent, dura mater, membrana arahnoidian─â form├ónd un cap─ât al lichidului cefalorahidian, care nu poate trece prin aceast─â limit─â.

Membrana arahnoide este neted─â pe suprafa╚Ťa creierului, ea trece peste ╚Öan╚Ťurile ╚Öi ad├óncituri ale creierului ├«n intervalul ├«ntregului craniu ├«n form─â de dom. Datorit─â cre╚Öterilor osoase ╚Öi depresiilor, extensiile de tip cistern─â se formeaz─â numai la baza creierului.

Arahnoidici este ╚Ťesut conjunctiv zottenartige, excesele avasculare (Villi arahnoidici), care variaz─â ├«n dura mater, ├«n venele ╚Öi ├«n osul craniului. Despre acest vili arahnoidici lichidul este absorbit din spa╚Ťiul subarahnoidian ╚Öi eliberat ├«n s├ónge.

Pia mater

Al treilea strat al meningelui, pia mater, este situat direct pe creier, urmat de ╚Öan╚Ťurile ╚Öi ad├ónciturile cerebelului ╚Öi cerebel ╚Öi efectueaz─â vasele ╚Öi nervii care duc in creier. Pia mater ajunge, de asemenea, ├«n camerele creierului.

Unde sunt meningele situate?

Meningele sunt straturi de ╚Ťesut conjunctiv care ├«nconjoar─â ├«ntregul creier. Foramen magnum, foramen occipitale ├«n fosa posterioar─â, exist─â o conexiune la canalul spinal. Aici meningele intr─â ├«n pielea m─âduvei.

Primele trei forme principale de durere de cap. Cum apar și când să meargă mai bine la doctor.

Ce func╚Ťie au meningele?

Dura mater ca cele mai ├«ndep─ârtate ale celor trei meningelor protejeaz─â cu stratul s─âu exterior ├«n faza de cre╚Ötere a craniului de deformare. Stratul interior limitat din afara intercept─ârilor spa╚Ťiale subdurale pe varia╚Ťiile de volum ale creierului cauzate de pulsul ╚Öi respira╚Ťia.

Cele trei septurile a durei mater (falx cerebri, cerebelli falx ╚Öi Tentorium) asigura amplasarea tuturor parti ale creierului, ├«n fiecare pozi╚Ťie a corpului ca bretele in interiorul craniului.

Arahnoidul - mijlocul celor trei meninge - formeaz─â o barier─â ├«n spa╚Ťiul CSF, care ├«l sigileaz─â la exterior.

PIA Mater ca un meningele cel mai intim reprezentat de invaginatie in ventricule cerebrale, ├«mpreun─â cu p─âr╚Ťi ale tubului nervos, plexul coroid. Aceste m─ânunchiuri vasculare din ventriculii din lichidul cefalorahidian.

Ce probleme poate provoca meningele?

Un hematom epidural este o v├ón─âtaie de s├óngerare arterial─â ├«ntre dura mater ╚Öi craniul osoas─â rezultat din leziuni craniene. S├óngerarea care ocup─â spa╚Ťiul duce la o ├«nvine╚Ťire a creierului.

Un hematom subdural este cauzată de sângerare venoasă între durei mater și meninge arachnoida sau printr-o crăpătură a Tentorium în timpul nașterii.

O hemoragie subarahnoidian─â este s├óngerarea ├«n spa╚Ťiul subarahnoidian - spa╚Ťiul ├«n form─â de decalaj ├«ntre cele dou─â meningele interioare, arachnoida ╚Öi PIA Mater. De multe ori rezult─â din ruptura unui anevrism (dilatarea vascular─â circumscris─â). Simptomele includ dureri de cap severe, hipotensiune arterial─â ╚Öi o cre╚Ötere a presiunii intracraniene datorit─â s├ónger─ârii ocupa╚Ťionale.

Leziunile craniene deschise asociate cu lezarea dura mater poate duce la formarea CSF. Este o leg─âtur─â ├«ntre spa╚Ťiul CSF ╚Öi lumea exterioar─â. Prin ele, germenii pot invada creierul. Semnele de CSF sunt scurgerea lichidului cefalorahidian din nas sau canalul urechii.

Chisturile arahnoide sunt malforma╚Ťii ale arahnoidului cu colec╚Ťii de lichid cu camer─â. Acestea sunt de obicei cauzate de o hemoragie subarahnoid─â ├«n timpul na╚Öterii sau de meningit─â (meningit─â) ├«n primii ani de via╚Ť─â. Chisturile arahnoide d─âuneaz─â ╚Ťesutului creierului sub presiune.

Ca meningita medici descrie o inflamatie a meningelui, care este cauzata de bacterii, virusuri, fungi, parazi╚Ťi sau radiatii daune. In acelasi timp, tesutul cerebral in sine poate fi inflamat (encefalita) - care impreuna se numeste meningoencefalita.

Meningismul este un simptom care seamănă cu meningita, dar are o cauză diferită. Acestea includ cefalee, dureri de spate, crampe, rigiditate la nivelul gâtului și febră. Meningismul apare adesea ca o concomitentă a bolilor febrile.

Meningioamele se g─âsesc ├«n tumorile cerebrale care au originea ├«ntr-unul din tumorile cerebrale meningecare au arahnoidie. Ei ader─â la dura mater pe o arie larg─â ╚Öi cresc ├«n ╚Ťesut cerebral. Meningioamele pot fi benigne sau maligne.


Ca Acest Lucru? Împărtășește Cu Prietenii: