General despre somn

O treime bun─â din vie╚Ťile noastre sunt petrecute ├«n somn. Vertane timp, unii oameni cred. De ce trebuie s─â dormim deloc?

General despre somn

Somnul este esen╚Ťial

Sleep optim

Nu putem s─â ajungem f─âr─â s─â dormim. Unii oameni reu╚Öesc s─â r─âm├ón─â treji pentru c├óteva zile - dar apoi corpul ├«╚Öi cere dreptul: ├«ntr-un anumit moment, noi doar adormim. Lipsa somnului d─âuneaz─â s─ân─ât─â╚Ťii mentale ╚Öi fizice. Deprivarea somnului este o metod─â de tortur─â: dup─â doar 24 de ore de deprivare a somnului, creierul reac╚Ťioneaz─â cu halucina╚Ťii. Numai ├«n somn fac procesele de regenerare de care avem nevoie pentru orele noastre de trezire. Cu activitate simultan─â ╚Öi regenerare, organismul nostru este cople╚Öit. Presupunerea c─â corpul nostru se odihne╚Öte numai ├«n timpul somnului este o concep╚Ťie gre╚Öit─â larg r─âsp├óndit─â. Chiar ╚Öi noaptea corpul func╚Ťioneaz─â la vitez─â maxim─â.

C├ónd am dormit bine, sim╚Ťim a doua zi diminea╚Ťa: proaspete ╚Öi odihn─â, este noua zi. Organismul se simte bine - iar starea de spirit face mai u╚Öor ├«nceperea zilei. Poate chiar ╚Öi cu un z├ómbet pe fa╚Ť─â. Oricine care doarme bine ╚Öi suficient ├«n mod regulat este ├«n general fizic ╚Öi mental mai eficient, rareori se ├«mboln─âve╚Öte ╚Öi se simte pur ╚Öi simplu mai bine. Acest lucru cre╚Öte prietenii de via╚Ť─â, este optimist ╚Öi, astfel, ├«nt─âre╚Öte din nou efectele pozitive. Somnul bun este un pilon important al bun─âst─ârii mentale ╚Öi fizice.

Lipsa de somn te face bolnav mental și fizic

├Än plus fa╚Ť─â de ciclul de cre╚Ötere a bun─âst─ârii cu somn bun ╚Öi suficient, exist─â o spiral─â descendent─â ├«n somnul deranjat. Chiar ╚Öi cei care au dormit doar o sear─â mai r─âu dec├ót de obicei, devin grei diminea╚Ťa pe coridoare. Acum, este normal ╚Öi nu problematic, dac─â din c├ónd ├«n c├ónd o noapte proast─â printre mul╚Ťi cu somn bun.

Lipsa permanent─â de somn, totu╚Öi, duce ├«n mod inevitabil la probleme fizice ╚Öi psihice grave. Primele episoade de lips─â de somn sunt oboseal─â persistent─â ╚Öi oboseal─â sau oboseal─â rapid─â ╚Öi oboseal─â. Acestea limiteaz─â performan╚Ťa fizic─â ╚Öi psihic─â. Aceasta, la r├óndul s─âu, afecteaz─â munca, familia ╚Öi timpul liber. De exemplu, cei care sunt obosi╚Ťi reac╚Ťioneaz─â repede iritat - ╚Öi intr─â ├«n conflict. Cei care nu se pot concentra fac gre╚Öeli - ╚Öi pot avea probleme la locul de munc─â sau pot cauza un accident de circula╚Ťie.

Lipsa somnului v─â face de asemenea bolnav fizic sau psihic. Dac─â sistemul imunitar nu are posibilitatea de a se regenera suficient ├«n timpul somnului, infec╚Ťiile sunt mai frecvente. Dac─â metabolismul nu are timp s─â fac─â cur─â╚Ťarea zilnic─â, organismul ├«n ansamblu sufer─â. Dac─â sufletul nu g─âse╚Öte relaxare ├«n timpul somnului, depresia sau arsura sunt comune. Lipsa somnului reduce de fapt speran╚Ťa de via╚Ť─â.

Somn - mai mult decât o perioadă de odihnă

Este aproape ca un miracol: obosit ╚Öi cioplit, merge la culcare - ╚Öi ├«n diminea╚Ťa urm─âtoare se treze╚Öte senza╚Ťie de odihn─â ╚Öi proasp─ât─â. Chiar ╚Öi bolile uneori trec ├«n somn. Doctorii chiar ne-au pus ├«n somn artificial ├«n caz de boal─â grav─â, pentru a ne putea recupera mai bine. Somnul este doar o perioad─â de odihn─â atunci c├ónd este privit─â din exterior. De fapt, organismul se desf─â╚Öoar─â la vitez─â maxim─â ├«n timpul nop╚Ťii.

Sleep hormon melatonina

Procesele de recuperare nocturn─â sunt controlate de un num─âr mare de substan╚Ťe mesager. Un rol special ├«l joac─â hormonii. Melatonina este denumit─â ╚Öi hormonul de somn. O concentra╚Ťie mare de melatonin─â din s├ónge promoveaz─â somnul, ├«n timp ce deficitul de melatonin─â poate fi cauza unor tulbur─âri de somn sau tulbur─âri de somn. Dar nu orice fluctua╚Ťie a concentra╚Ťiei de melatonin─â este patologic─â: dimpotriv─â, nivelul melatoninei, de exemplu, depinde foarte mult de lumina zilei. Atunci c├ónd exist─â o mul╚Ťime de lumin─â natural─â, cum ar fi vara, corpul nostru produce mai pu╚Ťin melatonin─â. ├Än timpul iernii, este cazul. Aceasta este, de asemenea, una dintre explica╚Ťiile privind oboseala de prim─âvar─â ╚Öi nevoia crescut─â de somn a multor oameni ├«n timpul iernii.

Melatonina este utilizat─â ca un medicament ├«mpotriva tulbur─ârilor de somn. Totu╚Öi, acest lucru trebuie f─âcut numai de c─âtre un medic. Auto-tratamentul cu suplimente cu con╚Ťinut de melatonin─â - a╚Öa cum sunt adesea oferite pe Internet - nu este recomandat. Pe de o parte, efectele pe termen lung ale melatoninei nu sunt investigate, pe de alt─â parte, sunt suplimente alimentare de pe internet de multe ori de origine dubioas─â - ╚Öi compozi╚Ťie necunoscut─â.

Inima ╚Öi circula╚Ťia se recupereaz─â ├«n timpul somnului

Somnul ne protejeaz─â de accident vascular cerebral ╚Öi de boli cardiovasculare. La scurt timp dup─â adormire, tensiunea arterial─â scade semnificativ, iar pulsul se reduce la 50 bate pe minut. Aceste efecte sunt deosebit de pronun╚Ťate ├«n a╚Öa-numitul somn ad├ónc, una dintre fazele de somn. Acest lucru amelioreaz─â inima ╚Öi vasele de s├ónge. Aceast─â recuperare reduce riscul de atacuri de cord ╚Öi accidente vasculare cerebrale. Iat─â unele dovezi c─â o durat─â de somn de mai mult de 7,5 ore mai bine dec├ót scade riscul de ori mai scurte de somn, ca cercetatorii japonezi au demonstrat ├«ntr-un studiu de mare de mai mult de 1200 de voluntari.

Somnul promoveaz─â sistemul imunitar

Sistemul imunitar al corpului uman este o minune care este departe de a fi ├«n╚Ťeles ├«n detaliu de medicamente. Dar acest lucru este sigur: ├«n somn, omul se recupereaz─â de la boli cel mai bine. De exemplu, febra este adesea redus─â ├«n timpul somnului. Iar rolul esen╚Ťial ├«l joac─â sistemul imunitar. Noaptea, sistemul imunitar se concentreaza pe apararea impotriva agentilor patogeni si reduce inflamatia fara a fi distras de activitatea fizica a zilei. Sistemul imunitar func╚Ťioneaz─â foarte bine ├«n somn profund. Evident, aceast─â faz─â de somn are o importan╚Ť─â deosebit─â.

Lipsa de somn, pe de alt─â parte, sl─âbe╚Öte sistemul imunitar. Acest lucru este documentat ├«n numeroase studii. Chiar ╚Öi o lips─â de somn pe termen scurt poate sl─âbi ├«n mod semnificativ sistemul imunitar, a╚Öa cum subliniaz─â cercet─âtorul de la L├╝beck, Jan Born. Inocularea oameni ├«mpotriva hepatitei A. O jum─âtate din vaccinatilor a fost l─âsat s─â doarm─â dup─â vaccinare, cel─âlalt grup a trebuit s─â r─âm├ón─â treaz p├ón─â ├«n seara urm─âtoare. Dup─â patru s─âpt─âm├óni, Born a m─âsurat nivelurile de anticorpi din s├óngele subiec╚Ťilor. Participan╚Ťilor c─ârora li sa permis s─â doarm─â, concentra╚Ťia a fost de dou─â ori mai mare dec├ót ├«n ÔÇőÔÇőgrupul de compara╚Ťie. Un efect clar - dup─â doar o noapte de a nu dormi.

Creierul este adesea mai activ ├«n timpul somnului dec├ót ├«n ÔÇőÔÇőtimpul zilei

Seara, ei lucreaz─â ├«n zadar pe o problem─â sau ├«ncearc─â f─âr─â succes s─â ├«nve╚Ťe ceva din inim─â. Iar ├«n diminea╚Ťa urm─âtoare, solu╚Ťia este acolo singur─â! ╚śti╚Ťi asta? Ceea ce mul╚Ťi oameni au experimentat deja, a fost ├«n ╚Ötiin╚Ť─â de mai mul╚Ťi ani ca imagina╚Ťie. Sa presupus c─â creierul doarme noaptea - ╚Öi nu face nimic.

Tehnicile moderne de imagistic─â au transformat acest punct de vedere cu susul ├«n jos. ├Äntre timp, este clar: Creierul este chiar mai activ ├«n anumite p─âr╚Ťi ale nop╚Ťii, ├«n a╚Öa-numitul somn REM, dec├ót ├«n ÔÇőÔÇőtimpul zilei.

Prelucrarea informa╚Ťiei ├«n somn

Cercetatorii de somn si creierul presupun acum ca creierul este intens ocupat in timpul noptii pentru a procesa informatiile din acea zi. De exemplu, creierul sorteaz─â cele importante din informa╚Ťiile neimportante.

De-a lungul zilei, nenum─ârate informa╚Ťii ajung ├«n creier, mai ales prin ochi. Numai o parte din ea ne d─âm seama con╚Ötient. Pe m─âsur─â ce citi╚Ťi aceste r├ónduri, se presupune c─â se ocup─â numai de acel con╚Ťinut. De fapt, exist─â mai mul╚Ťi stimuli ├«n creier: lumin─â ambiental─â, sunete sau miros, de exemplu. Mul╚Ťi dintre stimulii momentali neimportan╚Ťi elimin─â imediat creierul din percep╚Ťia con╚Ötient─â - altfel nu puteam s─â citim sau s─â conducem o ma╚Öin─â. Cu toate acestea, p├ón─â ├«n noaptea ├«n care creierul decide ceea ce este preluat, de exemplu, ├«n memoria pe termen lung - ╚Öi ceea ce cade ├«n uitare.

Aceast─â activitate a creierului poate fi demonstrat─â cu u╚Öurin╚Ť─â ╚Öi clar prin tehnici moderne de imagistic─â ╚Öi prin m─âsurarea undelor cerebrale, EEG. Se poate spune chiar ╚Öi care zone ale creierului sunt deosebit de eficiente noaptea. Ce exact creierul are ├«n somn poate fi dovedit indirect prin experimente. Constat─ârile sunt clare ├«n ceea ce prive╚Öte succesul ├«n ├«nv─â╚Ťare.

Lipsa de somn perturb─â succesul ├«nv─â╚Ť─ârii

Multe studii demonstreaz─â c─â somnul bun promoveaz─â succesul ├«n ├«nv─â╚Ťare ╚Öi c─â lipsa somnului ├«mpiedic─â succesul ├«nv─â╚Ť─ârii. Subiec╚Ťii c─ârora li se permite s─â doarm─â dup─â ce a aflat de unit─â╚Ťi ├«n mod constant a ob╚Ťine rezultate mai bune dec├ót subiec╚Ťii care au primit dormit interzise dup─â ├«nv─â╚Ťare sau s─â fie trezit din nou ╚Öi din nou.

Cercetarea creierului presupune c─â ceea ce a╚Ťi ├«nv─â╚Ťat este procesat din nou ├«n timpul somnului ╚Öi stocat ├«n memoria pe termen lung. Imaginile arat─â c─â activitatea creierului ├«ntre lobul temporal (care con╚Ťine hipocampul) ╚Öi cortexul cerebral este deosebit de pronun╚Ťat─â. Hipocampul este - ├«n func╚Ťie de stadiul actual al cercet─ârii creierului - responsabil ├«n primul r├ónd pentru transmiterea direct─â a impresiilor senzoriale ╚Öi, ├«n prezent, pentru procesarea acestora ├«n scurt timp. Cortexul cerebral, pe de alt─â parte, este considerat scaunul memoriei pe termen lung. Aparent, schimbul de hipocamp ╚Öi cortexul cerebral ├«n timpul somnului ╚Öi evaluarea informa╚Ťiilor care sunt luate ├«n mod util ├«n memoria pe termen lung.

C├ót de precis func╚Ťioneaz─â creierul ├«n fazele somnului este una dintre marile provoc─âri ale cercet─ârii creierului. T├╝bingen somn Cercet─âtorul Jan Born consider─â c─â, ├«n special, informa╚Ťiile sunt bine luate ├«n memoria pe termen lung, care au o semnifica╚Ťie emo╚Ťional─â pentru noi. ├Än plus, creierul stocheaz─â ├«n somn din structurile recurente ╚Öi astfel promoveaz─â performan╚Ťa de ├«nv─â╚Ťare.

Ad├óncimea de somn este considerat─â a fi deosebit de valoroas─â pentru prelucrarea informa╚Ťiilor, prelucrarea impresiilor emo╚Ťionale pare s─â aib─â loc mai ales ├«n a╚Öa-numitul somn REM.

Mai multe din somnul ghidului

Sleep optim

General despre somn

O treime bun─â din vie╚Ťile noastre sunt petrecute ├«n somn. Vertane timp, unii oameni cred. De ce trebuie s─â dormim deloc?

Camer─â optim─â

Dormitorul optim

Mediul de dormit are o influen╚Ť─â semnificativ─â asupra faptului dac─â dormim bine. Cu aceste sfaturi pentru dormitor ╚Öi pat, cre╚Öte╚Ťi ╚Öansele de a dormi bine.

modele de somn

Ritmul potrivit pentru somn

Somnul obi╚Önuit este una dintre cele mai importante cerin╚Ťe pentru un somn s─ân─âtos. Sleep cercetatorii recomanda respectarea unui ritm regulat de somn.

Mituri Sleep

Cele 10 cele mai frecvente mituri despre somn sunet

Somn bine, 8 ore trebuie s─â fie sau somn ├«nainte de miezul nop╚Ťii este cel mai bun. Acestea sunt doar 3 dintre cele 10 cele mai comune concep╚Ťii gre╚Öite despre somnul bun. Aici ve╚Ťi g─âsi cele mai populare mituri despre somn.

tehnici de relaxare

Tehnici de relaxare pentru un somn liniștit

Relaxarea este important─â pentru un somn s─ân─âtos. Este programul contra biologic la activit─â╚Ťile zilei. Du-te la culcare cu relaxare.

Plante medicinale pentru somn

Plante medicinale pentru somn

Ajutoarele pentru somnul pe bază de plante, cum ar fi valeriana, balsamul de lamaie și hameiul, sunt considerate pastile de dormit fără efecte secundare. Nu așa este. Sfaturi pentru tratarea pastilelor pe bază de plante.

Non-prescrip╚Ťie de somn ajutoare

Non-prescrip╚Ťie de somn ajutoare nu pentru auto-tratament

Chiar ╚Öi pastilele de somn f─âr─â prescrip╚Ťie medical─â de la farmacie nu sunt neap─ârat potrivite pentru auto-tratament.

Mănâncă înainte de somn

Mănâncă și bea în mod corespunzător înainte de somn

Un somn bun vrea să fie pregătit. Dacă vrei să dormi bine, ar trebui să mănânci și să bei chiar din după-amiaza cel târziu.

Luând somnifere

Folosi╚Ťi corect pilulele de dormit

Ajutoarele pentru somn sunt una dintre cele mai frecvente cauze ale tulbur─ârilor de somn. Prin urmare, este foarte important s─â manipula╚Ťi corect pilulii de dormit.

etape de somn

Fazele de somn dintr-o privire

Pentru un somn sanatos exist─â cinci faze de somn. Fazele de somn sau etapele de somn sunt cel mai bine recunoscute de activitatea creierului.

oboseal─â

Problemele de somn și tulburările de somn

Tulburările de somn, dificultatea de a dormi, sforăitul sever și picioarele neliniștite sunt cele mai frecvente tulburări de somn.

ritualuri de somn

Ritualuri de somn pentru un somn sanatos

Ritualurile de dormit creează liniște și relaxare și vă ajută pe drumul spre un somn bun.

munca în schimburi

Sfaturi de dormit pentru muncitorii în schimb

Muncitorii care se deplaseaz─â adesea dorm foarte mult. Nu e de mirare, pentru c─â lipseste ritmul de somn. Sfaturi care ajut─â la trecerea muncitorilor dorm mai bine.


Ca Acest Lucru? Împărtășește Cu Prietenii: