Febra dengue

Febra dengue este o boal─â viral─â tropical─â periculoas─â transmis─â de ╚Ť├ón╚Ťari. Afla╚Ťi mai multe aici!

Febra dengue

febra dengue (colocvial, de asemenea, "febra distrugerii oaselor") este o boal─â viral─â tropical─â. ├Än fiecare an, aproximativ 50 de milioane de oameni din ├«ntreaga lume contract─â virusul dengue. ├Än Germania, dengue nu este nativ, ci apare numai ├«n c─âl─âtorii ├«napoi. Febra dengue este transmis─â de o anumit─â specie de ╚Ť├ón╚Ťar ╚Öi poate duce la complica╚Ťii grave sau chiar la moarte. Afla╚Ťi mai multe despre febra dengue.

Prezentare general─â a produselor

febra dengue

  • descriere

  • simptome

  • Cauze si factori de risc

  • Testarea ╚Öi diagnosticarea

  • tratament

  • progresia bolii si prognosticul bolii

Febra dengue: descriere

Febra dengue este transmis─â ├«n peste 100 de ╚Ť─âri tropicale ╚Öi subtropicale de c─âtre ╚Ť├ón╚Ťarul diurnal Aedes. Multe zone de vacan╚Ť─â sunt, de asemenea, locuin╚Ťa virusului dengue. Mai ales ├«n Asia de Sud-Est, America Latin─â, p─âr╚Ťi din Africa ╚Öi Pacificul de Vest, mul╚Ťi oameni sufer─â de febra dengue. Virusul dengue este cel mai t├ón─âr virus din lume. Mai ales ├«n ora╚Öele mari cu mul╚Ťi oameni, virusul se poate r─âsp├óndi u╚Öor.

Omul serve╚Öte ca rezervor natural. Cuv├óntul rezervor ├«nseamn─â c─â oamenii ofer─â virusului un habitat din care s─â poat─â transfera apoi ╚Ť├ón╚Ťarii altor persoane. Virusul afecteaz─â numai oamenii ╚Öi unele specii de maimu╚Ťe, nu poate supravie╚Ťui ├«n alte animale.

├Än ultimii 50 de ani, virusul dengue a fost ├«n m─âsur─â s─â se r─âsp├óndeasc─â ├«n zone ├«n care nu exista ├«nainte. Regiunile de conflict ╚Öi cre╚Öterea globaliz─ârii joac─â un rol important ├«n r─âsp├óndirea febrei dengue. ├Än prezent, dou─â ╚Öi jum─âtate de miliard de oameni tr─âiesc ├«n zone de febr─â dengue ├«n pericol. ├Än ultimii ani, virusul dengue sa r─âsp├óndit ╚Öi ├«n Europa. De exemplu, ├«n octombrie 2012, a ap─ârut un focar de febr─â dengue pe Madeira, o insul─â portughez─â popular─â de vacan╚Ť─â ├«n largul coastei Africii. De╚Öi vaccinul ├«mpotriva febrei dengue ar putea proteja mul╚Ťi oameni, vaccinul se afl─â ├«nc─â ├«n faza de testare ╚Öi, prin urmare, ├«nc─â nu este disponibil.

Febra dengue în Germania

╚Ü├ón╚Ťarul Aedes nu este nativ ├«n Germania, iar r─âsp├óndirea pe termen lung nu este posibil─â ├«n Germania. Aceast─â specie de ╚Ť├ón╚Ťar necesit─â o temperatur─â ambiant─â de cel pu╚Ťin 10┬░ C pentru iernare. Cu toate acestea, se ├«nt├ómpl─â ca aceast─â specie de ╚Ť├ón╚Ťari ├«n lunile de var─â s─â poat─â p─âtrunde departe ├«n alte zone Aedes f─âr─â ╚Ť├ón╚Ťari. Deci, aceast─â specie de ╚Ť├ón╚Ťari a fost ├«nt├ólnit─â ├«n mod repetat ├«n Germania ├«n ultimii ani. Din punct de vedere teoretic, prin urmare, difuzarea virusului ├«n lunile de var─â ar fi posibil─â ├«n aceast─â ╚Ťar─â. P├ón─â acum, acest lucru nu sa ├«nt├ómplat ├«nc─â.

Mul╚Ťi oameni se tem c─â febra dengue este contagioas─â. Totu╚Öi, transmisia direct─â de la om la om nu este posibil─â. Altfel, cum ar fi virusurile gripale, virusul nu se produce ├«n mucoasa sau saliva, deci nu poate fi transmis prin stranut la un exemplu comun.

Datorit─â cre╚Öterii activit─â╚Ťii de c─âl─âtorie a germanilor, num─ârul de cazuri de febr─â dengue a crescut considerabil ├«n ultimii ani. ├Än 2012, mai mult de 600 de persoane din Germania au fost trata╚Ťi pentru febra dengue. Cele mai frecvente ╚Ť─âri de infec╚Ťie au fost:

  • Thailanda: 41%
  • India 11 la sut─â
  • Filipine 8 la sut─â
  • Brazilia 3 la sut─â
  • Portugalia (Madeira) 3%
  • Cambodgia 3%
  • Cuba 3%
  • Maldive 2 la sut─â
  • Alte ╚Ť─âri 22%

Febra dengue este o boal─â cu notificare ├«n Germania. Aceasta ├«nseamn─â c─â medicul curant trebuie s─â raporteze fiecare caz departamentului de s─ân─âtate. Aceast─â m─âsur─â este utilizat─â pentru a monitoriza bolile infec╚Ťioase, ├«n vederea recunoa╚Öterii c├ót mai rapide a unui focar major ├«n Germania ╚Öi pentru a putea adopta contram─âsuri.

Febra dengue: simptome

Timpul dintre mu╚Öc─âtura ╚Ť├ón╚Ťarului Aedes ╚Öi debutul bolii (perioada de incuba╚Ťie) este de 3 p├ón─â la 14 zile. ├Än Germania, numai c─âl─âtorii revin la febra dengue. Din p─âcate, simptomele sunt adesea foarte nespecifice. Mul╚Ťi pacien╚Ťi au raportat dureri de cap, articula╚Ťii ╚Öi membre, ca ╚Öi ├«n cazul gripei obi╚Önuite. Unii pacien╚Ťi au o erup╚Ťie cutanat─â asem─ân─âtoare rubeolei cu m├ónc─ârime pe tot corpul. Unii oameni, ├«n special copiii, uneori nu prezint─â semne de boal─â. Pl├óngerile dureaz─â de obicei o s─âpt─âm├ón─â, dar grea╚Ťa ╚Öi pierderea apetitului pot dura c├óteva s─âpt─âm├óni. ├Än majoritatea pacien╚Ťilor, febra dengue dispare f─âr─â alte consecin╚Ťe.

În unele cazuri, totuși, cursul febrei dengue este mult mai complicat. Într-un al doilea episod de boală, simptomele devin semnificativ mai grave. Febra dengue distinge două procese diferite complicate:

Febra hemoragic─â dengue (DHF): pot ap─ârea complica╚Ťii de s├óngerare, deoarece num─ârul de trombocite poate sc─âdea semnificativ ├«n timpul infec╚Ťiei.Trombocitele sunt o parte important─â a coagul─ârii s├óngelui ╚Öi vitale pentru men╚Ťinerea s├óngelui ├«n vasele de s├ónge. Dac─â trombocitele se scufund─â brusc, are loc s├óngerare intern─â ╚Öi extern─â, iar pacientul este ├«n pericol de moarte.

Sindromul de soc dengue (DSS): S-ar putea fi o deraiere a tensiunii arteriale din cauza virusului dengue - ├«ntr-o astfel de situa╚Ťie, inima nu este ├«n m─âsur─â s─â men╚Ťin─â fluxul de s├ónge suficient ├«n organism. Ritmul cardiac cre╚Öte brusc, dar furnizarea adecvat─â de organe vitale, cum ar fi creierul ╚Öi rinichiul, nu mai sunt garantate.

Ambele complica╚Ťii pot pune via╚Ťa ├«n pericol ╚Öi fac un tratament intensiv ├«n spital indispensabil. Acestea apar doar ├«n a treia zi p├ón─â ├«n a ╚Öaptea dup─â apari╚Ťia bolii, at├ót de des cu febra deja ├«n sc─âdere. Semnele de avertizare ale unei complica╚Ťii sunt:

  • durere abdominal─â brusc─â,
  • repetarea v─ârs─âturilor,
  • o sc─âdere brusc─â a temperaturii corpului p├ón─â la 36┬░ C
  • s├óngerare brusc─â
  • Confuzie, nelini╚Öte sau ame╚Ťeli
  • sc─âderea brusc─â a tensiunii arteriale
  • puls rapid

Deoarece aceasta se ├«nt├ómpl─â ├«ntr-un moment ├«n care pacientul se simte adesea mai bine, complica╚Ťiile sunt deseori nea╚Öteptate. Din acest motiv, este de asemenea numit─â perioada critic─â (al treilea Seventh Day), ca aici, cursul ├«n continuare a bolii este ╚Öi trebuie s─â decid─â care medicul pentru a vedea dac─â trebuie luate m─âsuri de contracarare drastice.

Febra dengue: cauze și factori de risc

Virusul denga apar╚Ťine familiei de flavivirusuri ╚Öi este legat─â de virusul febrei galbene, virusul encefalitei, virusul West Nile ╚Öi virusul encefalitei japoneze. Exist─â patru virusuri dengue diferite (DENV 1-4), ╚Öi toate sunt transmise prin ╚Ť├ón╚Ťarul Aedes. Aceast─â specie de ╚Ť├ón╚Ťari este indispensabil─â pentru r─âsp├óndirea febrei dengue. Infec╚Ťiile de la persoan─â la persoan─â nu sunt posibile sau pot fi concepute doar prin contactul cu produsele sanguine infectate. Dup─â o infec╚Ťie a febrei dengue, oamenii sunt imuni la acest tip de virus dengue pentru o via╚Ť─â. Deoarece exist─â patru tipuri, pute╚Ťi c─âdea ├«n cursul vie╚Ťii maxim patru febr─â dengue.

Din motive necunoscute, oa doua infec╚Ťie cu un alt virus dengue este adesea mai sever─â, iar complica╚Ťiile sunt mai frecvente. Se crede c─â o reac╚Ťie excesiv─â a sistemului imunitar este responsabil─â de evolu╚Ťia mai grav─â a bolii. Persoanele care au avut vreodat─â febr─â dengue ar trebui s─â fie foarte atente pe o alt─â c─âl─âtorie tropical─â.

75 la suta din toate cazurile de febra dengue la nivel mondial apar in Asia de Sud-Est. C─âl─âtorii c─âtre zone tropicale sau subtropicale trebuie s─â contacteze un specialist ├«n c─âl─âtorii cu c├óteva s─âpt─âm├óni ├«nainte de plecare pentru a discuta orice riscuri ╚Öi m─âsuri de precau╚Ťie. Institutul Robert Koch ╚Öi Oficiul Federal de Externe public─â h─âr╚Ťi ╚Öi profiluri de ╚Ťar─â pentru majoritatea destina╚Ťiilor de vacan╚Ť─â.

Febra dengue: examinări și diagnostice

Simptomele principale ale febrei dengue sunt ├«n faza ini╚Ťial─â care nu pot fi diferen╚Ťiate de cele ale unei gripale normale. ├Än plus, deoarece febra dengue continu─â s─â se schimbe, este important s─â se ╚Ötie dac─â pacientul a fost anterior ├«ntr-o zon─â cu febr─â dengue. ├Än acest caz, ├«n plus fa╚Ť─â de febra dengue, de asemenea, s─â fie g├óndit de malarie. Medicul examineaz─â mai ├«nt├ói pacientul ├«n general. Acestea includ:

  • M─âsurarea pulsului ╚Öi m─âsur─ârii tensiunii arteriale
  • Ascultarea sunetelor inimii ╚Öi a pl─âm├ónilor
  • Palparea ganglionilor limfatici superficiali
  • Evaluarea faringelui ╚Öi a membranelor mucoase
  • test de s├ónge

├Än acela╚Öi timp, medicul acord─â aten╚Ťie semnelor de s├óngerare. Acest lucru poate fi cauzat de s├ónger─âri ale gingiilor, de s├ónger─âri nazale sau de modific─âri ale pielii mici (petechiae). Atunci c├ónd vasele de s├ónge devin indiscret din cauza lipsei de trombocite din s├ónge, s├ónge din vasele pot trece ├«n alte cavit─â╚Ťi ale corpului, de exemplu, ├«n cavitatea toracic─â sau abdominal─â. A╚Öa-numitul test de turnie poate determina, de asemenea, dac─â pere╚Ťii vaselor mici de s├ónge sunt ├«n stare de tact. Acest lucru este important pentru detectarea precoce a riscului crescut de s├óngerare.

Anumite celule circul─â ├«n s├ónge, num─ârul c─ârora cre╚Öte sau scade numai infec╚Ťiile virale. Prin num─ârarea acestora, se poate distinge o bacterie de o infec╚Ťie viral─â. Astfel, ├«n leg─âtur─â cu alte simptome ale bolii, diagnosticul suspect de febr─â dengue poate fi confirmat devreme. Dup─â patru p├ón─â la cinci zile, se pot c─âuta anticorpi specifici (anticorpi) specifici ├«mpotriva virusului dengue. Cu aceste teste specifice, pute╚Ťi diagnostica cu siguran╚Ť─â febra dengue. Medicul poate apoi ini╚Ťia ├«n continuare studii pentru a evalua dac─â una dintre cele dou─â complica╚Ťii, sindrom dengue febra hemoragic─â sau ╚Öoc denga amenin╚Ť─â.

  • Imaginea 1 din 20

    Boli tropicale bolnave

    Virusul Ebola este unul dintre cei mai periculo╚Öi agen╚Ťi patogeni la nivel mondial. Acesta apar╚Ťine grupului de febr─â hemoragic─â - boli febrile care sunt ├«nso╚Ťite de s├ónger─âri interne. Virusul se r─âsp├ónde╚Öte ├«n ├«ntreg organismul ╚Öi distruge vasele de s├ónge. S├óngerarea ├«n tractul gastrointestinal, splina ╚Öi ├«n pl─âm├óni se termin─â de obicei ├«n moarte.

  • Poza 2 din 20

    Ebola

    Virusul Ebola este unul dintre cei mai periculo╚Öi agen╚Ťi patogeni la nivel mondial.Acesta apar╚Ťine grupului de febr─â hemoragic─â - boli febrile care sunt ├«nso╚Ťite de s├ónger─âri interne. Virusul se r─âsp├ónde╚Öte ├«n ├«ntreg organismul ╚Öi distruge vasele de s├ónge. S├óngerarea ├«n tractul gastrointestinal, splina ╚Öi ├«n pl─âm├óni se termin─â de obicei ├«n moarte.

  • Poza 3 din 20

    Ebola

    Din nou ╚Öi din nou, exist─â epidemii ├«n Africa, ca ╚Öi ├«n 1995 ├«n Zair. Cele mai multe persoane infectate mor ├«n c├óteva zile. De la om la om, virusul Ebola este transmis prin contact direct cu corpul, precum ╚Öi atunci c├ónd intr─â ├«n contact cu excre╚Ťiile corporale ale persoanelor infectate. Deoarece nu exist─â medicamente care s─â lupte direct cu virusul, pot fi tratate numai simptomele.

  • Imaginea 4 din 20

    malarie

    Malaria este cauzat─â de parazi╚Ťi sanguini unicelulari numi╚Ťi plasmodia. Acestea sunt transmise prin mu╚Öc─âturile ╚Ť├ón╚Ťarilor Anopheles. Boala este, de obicei, caracterizat─â de febra care apare regulat. Cele mai periculoase forme sunt ├«n multe cazuri mortale.

  • Imaginea 5 din 20

    malarie

    Aceast─â imagine istoric─â din 1961 arat─â c─â doi b─ârba╚Ťi pulverizeaz─â insecticidul DDT ├«ntr-un sat indian. Cu toate acestea, deoarece DDT se acumuleaz─â ├«n ╚Ťesutul adipos ╚Öi este suspectat c─â provoac─â cancer, utilizarea este acum interzis─â ├«n multe ╚Ť─âri sau este permis─â numai foarte limitat─â.

  • Imaginea 6 din 20

    leishmanioza

    Leishmanioza este cauzat─â de parazi╚Ťi unicelulari numi╚Ťi Leishmania, care sunt transmi╚Öi de ╚Ť├ón╚Ťarii. Unele specii se blocheaz─â numai ├«n piele. Apoi, a╚Öa cum se arat─â aici, vine, a╚Öa-numitul Orientbeule (leishmanioza cutanat─â). Alte Leishmania, totu╚Öi, afecteaz─â organele importante ale corpului ╚Öi cauzeaz─â kala-azar (leishmaniasis visceral). Este posibil─â o extindere extins─â a splinei, motiv pentru care mul╚Ťi pacien╚Ťi dezvolt─â o circumferin╚Ť─â mare a taliei. F─âr─â tratament, aceast─â boal─â se termin─â cu 80-90% letal─â.

  • Poza 7 din 20

    lepr─â

    Leprozia - Cauza leprei este bacteria Mykobacterium leprae, o rud─â a patogenului tuberculozei. Este posibil ca contagiunea s─â fie prin intermediul secre╚Ťiilor nazale contaminate sau prin ulcerele ulterioare ale pielii. Cu toate acestea, lepra este mult mai pu╚Ťin infec╚Ťioas─â dec├ót este de obicei suspectat─â.

  • Imaginea 8 din 20

    febra Marburg

    Marburg febr─â este una dintre cele mai grave bolilor infec╚Ťioase Ebola la om. Pacien╚Ťii sufer─â de febr─â cu dezorientare ╚Öi tulbur─âri de con╚Ötien╚Ť─â, chiar ╚Öi com─â. Rata mortalit─â╚Ťii pentru febra Marburg este cuprins─â ├«ntre 30 ╚Öi 90%. Perioada de incuba╚Ťie este de numai patru p├ón─â la ╚Öapte zile. Riscul de infec╚Ťie exist─â pe toat─â durata bolii. Chiar ╚Öi cadavrele pot fi infec╚Ťioase.

  • Poza 9 din 20

    elefantiazis

    Cauza filariazei limfatice este viermi rotunzi. Transmise de mu╚Öc─âturile de ╚Ť├ón╚Ťari, larvele migreaz─â ├«n limfatice, unde provoac─â inflama╚Ťii. Congestia limfatic─â permanent─â umfl─â p─âr╚Ťile afectate ale corpului. Aceast─â extindere masiv─â a bra╚Ťelor, a picioarelor, a testiculelor sau a s├ónilor se nume╚Öte elefantiaz─â.

  • Poza 10 din 20

    Zika

    Virusul Zika (prezentat ├«n ro╚Öu ├«n imagine) a fost mult timp considerat un patogen mai degrab─â inofensiv. ├Än mod obi╚Önuit, persoanele infectate ob╚Ťin maximum de febr─â ╚Öi erup╚Ťie cutanat─â. Din 2015, totu╚Öi, sa ╚Ötiut c─â fetusurile la femeile gravide, care sunt infectate, pot duce la malforma╚Ťii ale creierului. ╚śi continu─â s─â se r─âsp├óndeasc─â, ├«n special ├«n America de Sud ├«n acest moment.

  • Poza 11 din 20

    friguri galbene

    Virusul febrei galbene este transmis prin cus─âturi de ╚Ť├ón╚Ťari. ├Än cazurile severe apar s├ónger─âri din piele ╚Öi mucoase. Exist─â, de asemenea, ├«n unele cazuri, neurologice ╚Öi psihologice simptome, meningita, rinichi si insuficienta hepatica.

  • Poza 12 din 20

    boal─â somnului

    Agen╚Ťii patogeni de boal─â de somn (tripanosomi) sunt transmi╚Öi la om prin mu╚Öc─âtura acoperirii tsetse. C├óteva luni p├ón─â la ani dup─â infec╚Ťie dezvolt─â boala de dormit real─â. Pacien╚Ťii sufer─â de concentra╚Ťie insuportabil─â, de modific─âri de personalitate (iritabilitate vizibil─â), precum ╚Öi de tulbur─âri ale ritmului de somn-veghe. ├Än plus, ele nu mai pot absorbi alimentele ╚Öi s─â piard─â ├«n greutate. De obicei, o nevoie tot mai mare de somn se dezvolt─â, ├«n plus paralizeaz─â adesea, crampe sau tremur─âturi musculare. Boala aproape ├«ntotdeauna se termin─â fatal.

  • Imaginea 13 din 20

    Chagas

    Boala Chagas este cauzat─â de parazi╚Ťi unicelulari (tripanosomi). Ele sunt transmise prin muscatura de bug-uri. Agentul patogen cauzeaz─â febr─â, durere abdominal─â ╚Öi diaree. ├Än plus, rinichii ╚Öi ficatul se m─âresc. boala nu se vindeca de la, ei pot dezvolta consecin╚Ťe grave pe termen lung, care pot duce la insuficienta cardiaca.

  • Poza 14 din 20

    dizenterie

    Dysenteria bacterian─â este declan╚Öat─â de bacterii ├«n form─â de tij─â, shigella. Grupul A de specimene care apar ├«n tropice formeaz─â o otrav─â care poate deteriora grav mucoasa intestinal─â. Violen╚Ťa, diareea s├óngeroas─â ╚Öi s├óngeroas─â sunt rezultatul. Dac─â otrava ajunge in sange, aceasta poate provoca ╚Öoc circulator ╚Öi diverse tulbur─âri nervoase. Aceast─â form─â grav─â se termin─â fatal ├«n p├ón─â la zece procente din cazuri.

  • Imaginea 15 din 20

    orbire rau

    Orbirea r├óului este provocat─â de Onchocerca volvulus.Larvele (microfilariae) sunt transmise oamenilor prin neglijele care suge s├ónge. Viermii adul╚Ťi se ├«ncadreaz─â sub piele, dar pot migra ╚Öi ├«n ochi, unde duc la orbire.

  • Poza 16 din 20

    dengue

    Febra dengue este o infec╚Ťie viral─â care este transmis─â de ╚Ť├ón╚Ťarii, cum ar fi femelele speciei Aedes aegypti prezentate aici. Simptomele sunt ├«n mare parte similare cu o grip─â sever─â. ├Än cazuri rare, se poate produce s├óngerare intern─â, care poate fi fatal─â.

  • Imaginea 17 din 20

    bilharzia

    Agen╚Ťii patogeni ai schistosomiozelor se asociaz─â (schistosomi) - un gen Saugwurm de unu p├ón─â la doi centimetri. C├ónd se ├«mb─âiaz─â ├«n ap─â contaminat─â, larvele viermi penetreaz─â pielea prin piele ╚Öi provoac─â, ini╚Ťial, m├ónc─ârime sever─â. Netratate, cuiburi cuiburi ├«n diferite organe, de exemplu ├«n ficat.

  • Poza 18 din 20

    bilharzia

    Dac─â parazitul infecteaz─â ficatul, la fel ca la b─âiatul prezentat aici, poate ap─ârea o reten╚Ťie semnificativ─â a abdomenului.

  • Poza 19 din 20

    febra Lassa

    Fotografia prezint─â tratamentul unei femei care sufer─â de febra Lassa din Sierra Leone. Virusul este transmis de anumi╚Ťi ╚Öobolani africani ╚Öi cauzeaz─â simptome asem─ân─âtoare gripei. Printre altele, edemul (acumularea de ap─â) se dezvolt─â ├«n pleoape ╚Öi fa╚Ť─â. ├Än cazuri severe, s├óngerarea organelor interne, a pielii ╚Öi a membranelor mucoase, care poate fi fatal─â.

  • Poza 20 din 20

    febra Nilului de Vest

    West Nile Fever este o infec╚Ťie viral─â transmis─â de ╚Ť├ón╚Ťari. Nu provoac─â simptome pentru majoritatea persoanelor infectate. Aproximativ 20% sufer─â de simptome asem─ân─âtoare gripei, cum ar fi febr─â, cefalee, frisoane, grea╚Ť─â sau v─ârs─âturi. Cu toate acestea, pot ap─ârea complica╚Ťii cum ar fi creierul sau meningita.

Febra dengue: tratament

Tratamentul febrei dengue nu difer─â semnificativ de tratamentul gripei ├«n faza febrei, f─âr─â complica╚Ťii. Este foarte important ca pacientul s─â bea mult ╚Öi s─â ╚Ötie despre semnele de complica╚Ťii. Pentru a reduce febra, pacientului i se administreaz─â acetaminofen. Aspirina, ibuprofenul sau medicamentele similare trebuie evitate (contraindica╚Ťie), deoarece aceste substan╚Ťe ar cre╚Öte tendin╚Ťa de s├óngerare ├«n acela╚Öi timp.

At├óta timp c├ót nu apar complica╚Ťii, nu este absolut necesar─â ╚Öederea ├«n spital. Cu toate acestea, de ├«ndat─â ce simptomele de s├óngerare apar sau exist─â o amenin╚Ťare, persoana care sufer─â de febra dengue trebuie s─â beneficieze de ├«ngrijire medical─â intens─â.

├Än cursul bolii, testele de s├ónge trebuie repetate ├«n mod regulat. ├Än plus, trebuie avut grij─â ca pacientul s─â excrementeze suficient urin─â. Acest lucru serve╚Öte la monitorizarea echilibrului fluidelor. Deci, uneori, hemoragiile, de exemplu ├«n abdomen, pot fi detectate mai repede, deoarece acestea conduc la o produc╚Ťie redus─â de urin─â. Mai ales dac─â febra ├«ncepe s─â scad─â, medicului trebuie s─â i se spun─â fiecare mic─â schimbare, deoarece ├«n aceast─â faz─â apar cele mai multe complica╚Ťii.

Febra dengue: A╚Öa pute╚Ťi s─â v─â proteja╚Ťi

Pentru a evita o boal─â a febrei dengue, trebuie protejat─â eficient ├«mpotriva mu╚Öc─âturilor de ╚Ť├ón╚Ťari ├«n ╚Ť─ârile respective (profilaxia expunerii). De asemenea, pentru prevenirea altor boli ca malaria, astfel de m─âsuri de precau╚Ťie sunt inevitabile. Din moment ce ╚Ť├ón╚Ťarul Aedes este de asemenea diurnal, trebuie s─â fii ├«n gard─â ├«n permanen╚Ť─â. Aceasta este singura protec╚Ťie eficient─â ├«mpotriva febrei dengue.

M─âsurile de protec╚Ťie includ:

  • Arme ╚Öi picioare care acoper─â hainele
  • Repellente (spray-uri de ╚Ť├ón╚Ťari) pentru aplicare pe piele ╚Öi ├«mbr─âc─âminte
  • Plase de ╚Ť├ón╚Ťari pentru pat (densitatea ochiului de plas─â de cel pu╚Ťin 1mm2)
  • Protec╚Ťia camerei / ferestrei cu ecran de acoperi╚Ö ╚Öi insecticide

Febra dengue: curs de boală și prognostic

De regul─â, febra dengue este benign─â ╚Öi nu exist─â complica╚Ťii. Dac─â pacientul este bine ├«ngrijit medical, aproximativ 99 din 100 de persoane supravie╚Ťui bolii. Riscul de complicatii este mai mare ├«n cazul ├«n care persoana nu bea suficient, la copiii sub v├órsta de doisprezece ani, sau ├«n cazul ├«n care o boal─â cu febr─â dengue deja precedat (cu un alt virus). Din cauza unei cauze inexplicabile, o alt─â infec╚Ťie a febrei dengue cu un alt virus dengue agraveaz─â evolu╚Ťia bolii. ├Än aceste cazuri, complica╚Ťiile pot ap─ârea mai repede.

Mai ales cu febra dengue hemoragica (DHF) si sindromul dengue soc (DSS), terapie intensiv─â este foarte important─â ╚Öi poate ├«mpinge riscul de mortalitate de DHF sub cinci procente. F─âr─â tratament, pe de alt─â parte, p├ón─â la jum─âtate din to╚Ťi pacien╚Ťii pot muri.

Numarul persoanelor care sufera de febra dengue a crescut de treizeci de ori in ultimii 50 de ani. Aceast─â dezvoltare depinde de mai mul╚Ťi factori, cum ar fi suprapopularea, lipsa de protec╚Ťie ├«mpotriva mu╚Öc─âturilor de insecte (protec╚Ťie expunere), ╚Öi mul╚Ťi al╚Ťi factori socio-economici. C─âl─âtorii ├«n zonele dengue ar trebui s─â fie con╚Ötien╚Ťi de riscuri ╚Öi de protec╚Ťie ├«nainte de c─âl─âtorie. Protec╚Ťia ├«mpotriva mu╚Öc─âturilor de ╚Ť├ón╚Ťari este cea mai bun─â profilaxie, ca s─â nu mai men╚Ťion─âm febra dengue s─â se ├«mboln─âveasc─â.


Ca Acest Lucru? Împărtășește Cu Prietenii: