Varicela

Varicela varicelor (varicela) este o boal─â contagioas─â extrem de contagioas─â care afecteaz─â ├«n principal copiii. Citi╚Ťi mai multe despre simptomele de varicel─â, contagiunea, tratamentul ╚Öi riscurile!

Varicela

varicela (Varicella) este o boal─â viral─â extrem de contagioas─â transmis─â prin pic─âturi sau infec╚Ťii frotiu. Simptomul cel mai evident este o erup╚Ťie cutanat─â cu blistere. Majoritatea copiilor ╚Öi adolescen╚Ťilor sufer─â de varicela, dar adul╚Ťii pot fi afecta╚Ťi. Varicela variaz─â de obicei f─âr─â complica╚Ťii. Sarcina ╚Öi un sistem imunitar sl─âbit pot complica evolu╚Ťia bolii. Citi╚Ťi mai multe despre infec╚Ťia ╚Öi simptomele varicelei, durata bolii, tratamentul ╚Öi prevenirea.

Codurile ICD pentru aceast─â boal─â: codurile ICD sunt coduri diagnostice medicale valabile la nivel interna╚Ťional. Acestea sunt g─âsite de ex. ├«n scrisorile medicului sau pe certificatele de incapacitate. P35B01

Prezentare general─â a produselor

varicela

  • Prezentare general─â rapid─â

  • infec╚Ťie

  • varicela vaccin

  • simptome

  • Testarea ╚Öi diagnosticarea

  • tratament

  • progresia bolii si prognosticul bolii

  • Varicela la adul╚Ťi

Prezentare general─â rapid─â

  • Ce sunt varicela? O boal─â infec╚Ťioas─â provocat─â de virusul foarte contagios de varicela-zoster (apar╚Ťine herpesvirusurilor). Varicela este o boala copilarie, dar poate aparea la orice varsta - dar numai o singura data in viata. Dup─â o infec╚Ťie am─ânun╚Ťit─â, sunte╚Ťi imun pentru varicela pentru via╚Ť─â.
  • contagiune: Prin inhalare de multe ori mai mici, pic─âturile de saliv─â bolnav atunci c├ónd tuse, str─ânut sau expirati ├«n aer propus (infec╚Ťia cu pic─âturi) con╚Ťine virusul. Uneori, de asemenea, prin contactul cu lichidul care con╚Ťine virusul ├«n blisterele de piele ale pacien╚Ťilor (infec╚Ťie frotiu).
  • simptome: Ini╚Ťial, simptome generale, cum ar fi stare general─â de r─âu, dureri de cap ╚Öi dureri de corp, oboseal─â ╚Öi ocazional febr─â. Apoi erup╚Ťia cutanat─â tipic─â apare cu blistere pline de lichid (mai ├«nt├ói pe trunchi ╚Öi pe fa╚Ť─â, mai t├órziu pe alte p─âr╚Ťi ale corpului).

  • tratament: ├«n special tratarea simptomelor (de exemplu, ├«ngrijirea pielii, antipruritice, analgezice). ├Än cazuri severe ╚Öi cu risc crescut de complica╚Ťii, ├«n plus, medicamente care inhib─â virusul (antivirale).
  • Prognoza: Varicela, de obicei, se vindeca usor. Rar, apar complica╚Ťii cum ar fi o infec╚Ťie bacterian─â suplimentar─â a pielii, pneumonie, encefalit─â sau meningit─â. ├Än special la adul╚Ťi, varicela este adesea mai sever─â dec├ót la copii.
  • A doua condi╚Ťie: Dup─â o boal─â de v─ârs─âturi, agen╚Ťii patogeni r─âm├ón ├«n organism. Pute╚Ťi deveni activ─â din nou mai t├órziu ╚Öi pute╚Ťi declan╚Öa o zoster (zoster).
  • prevenirea: Mai ales prin vaccinul ├«mpotriva varicelei. Cei care nu sunt vaccina╚Ťi trebuie s─â evite contactul cu pacien╚Ťii.

Varicela: infec╚Ťie

Sunt responsabile pentru o infec╚Ťie a v─ârs─ârii virusul varicelo-zosterian. Acestea sunt herpesvirusuri foarte contagioase, care apar exclusiv la om. Riscul de infec╚Ťie a v─ârs─ârii de vire este deosebit de ridicat ├«n lunile de iarn─â ╚Öi prim─âvar─â. ├Än acest timp, infec╚Ťiile cu varicela se acumuleaz─â.

Agen╚Ťii patogeni sunt difuza╚Ťi ├«n principal prin intermediul acestora Inflama╚Ťia pic─âturilor sau a frotiurilor:

  • ├Äntr-o infec╚Ťie mic─â de pic─âturi, care con╚Ťin virus picaturi de saliva de la persoanele infectate trec prin respiratie, vorbind, str─ânut sau tuse ├«n aerul ├«nconjur─âtor ╚Öi sunt apoi inhalate de c─âtre persoanele s─ân─âtoase.
  • Infec╚Ťia frotiu se produce prin contact direct cu fluidul care con╚Ťine virusul de la leziuni ale pielii caracteristice ale pacientilor - cum ar fi atunci c├ónd atinge╚Ťi bolnavi cu m├óna ╚Öi apoi atac─â incon╚Ötient gur─â sau nas. Odata ce virusurile ajung la mucoase, pot invada organismul.

Aten╚Ťie: Unu p├ón─â la dou─â zile ├«nainte ca erup╚Ťia tipic─â s─â devin─â vizibil─â, exist─â riscul de infectare! Se termin─â numai c├ónd toate bulele sunt ├«ncrustate. Acesta este, de obicei, cazul de cinci p├ón─â la ╚Öapte zile dup─â apari╚Ťia primelor bule.

Foarte rar, varicela de la o femeie ├«ns─ârcinat─â la copilul nen─âscut transmise prin tortul mamei (placenta). O astfel de infec╚Ťie a v─ârs─ârii la nivelul uterului poate fi numit─â a╚Öa-numita fetal varicel─â plumb. Este posibil, de asemenea, a Infec╚Ťia vir─ârii la nou-n─âscu╚Ťidac─â mama ├«ns─â╚Öi are varicela chiar ├«nainte sau dup─â na╚Ötere.

O surs─â de infec╚Ťie, de asemenea pacien╚Ťii sindrile Sindrilele de sindrila sunt cea de-a doua boala care poate declansa viru╚Öii varicela - chiar si dupa ani de la infectarea cu varicela. Pacien╚Ťii pot transmite agen╚Ťi patogeni persoanelor s─ân─âtoase de la debutul erup╚Ťiei cutanate p├ón─â la umflarea complet─â (de obicei, cinci p├ón─â la ╚Öapte zile dup─â debutul erup╚Ťiei cutanate). Dac─â nu sunt vaccina╚Ťi ├«mpotriva varicelei ╚Öi nu au avut varicel─â, ei se pot ├«mboln─âvi - varicela, nu sindrile. Cu toate acestea, pacien╚Ťii cu sindrila sunt mai pu╚Ťin contagio╚Öi dec├ót pacien╚Ťii cu v─ârs─âturi.

Varicela: perioada de incuba╚Ťie

Varicela poate deveni vizibil─â la 8 p├ón─â la 28 de zile dup─â infec╚Ťia cu simptome ini╚Ťiale. ├Än medie, aceast─â perioad─â de incuba╚Ťie este de 14 p├ón─â la 16 zile. Boala se declan╚Öeaz─â numai dac─â nu a╚Ťi avut niciodat─â varicela ╚Öi nu a╚Ťi fost vaccinat─â ├«mpotriva acesteia. Dup─â o infec╚Ťie viu, sunte╚Ťi imun─â pentru viru╚Öi de v├ón─âtoare de v├ónat.

Protec╚Ťia ├«mpotriva infec╚Ťiilor

Cei care nu au suferit ├«nc─â infec╚Ťie ├«mpotriva viciilor de v├ón─âtoare ╚Öi nu sunt vaccina╚Ťi ├«mpotriva ei, sunt considera╚Ťi neproteja╚Ťi ├«mpotriva viru╚Öilor variola. Riscul de infec╚Ťie este foarte mare: ├«n nou─â din zece cazuri, persoanele neprotejate, de asemenea, contracteaz─â varicela dup─â contactul cu pacien╚Ťii. Prin urmare, ar trebui s─â nu fie protejat─â Evita╚Ťi contactul cu pacien╚Ťii. Mai ales dac─â cineva sufer─â de varicela in casa, ar trebui s─â p─âstra╚Ťi distan╚Ťa c├ót posibil ╚Öi s─â nu r─âm├ón─â o lung─â perioad─â de timp, ├«n aceea╚Öi camer─â cu suferinzi. Acest lucru este valabil mai ales pentru Persoanele cu un sistem imunitar slab.

├Än caz contrar, ├«n general nu sunt necesare precau╚Ťii speciale. Uneori, totu╚Öi, ├«n consultare cu medicul, a╚Öa-numitul dup─â vaccinarea post-expunere ├«mpotriva variceleisens: Ea vine ca pentru femeile gravide, persoanele imunocompromise ╚Öi nou-n─âscu╚Ťii ├«n cauz─â au avut contact cu bolnavi ╚Öi s─â-l (eventual) a fost infectat. Cu ÔÇ×contactÔÇť se ├«n╚Ťelege aici, de exemplu, c─â individul tr─âie╚Öte ├«n aceea╚Öi cas─â ca fiind bolnavi sau au petrecut cel pu╚Ťin o or─â, ├«n aceea╚Öi camer─â sau au ajuns foarte aproape de pacient ( ÔÇ×fa╚Ť─â-├«n-fa╚Ť─âÔÇť, ing. Face = Face ). Pute╚Ťi primi vaccinul ├«mpotriva varicelei active ├«n termen de cinci zile de la acest contact sau p├ón─â la trei zile dup─â apari╚Ťia erup╚Ťiei cutanate tipice. Acest lucru poate preveni apari╚Ťia unui focar al bolii sau poate sl─âbi cursul acesteia.

├Än locul vaccin─ârii active, anticorpii preg─âti╚Ťi ├«mpotriva varicelei pot fi, de asemenea, administra╚Ťi ca vaccinare postexpozic─â. Dac─â este posibil, aceast─â vaccinare pasiv─â trebuie administrat─â ├«n decurs de trei zile (maximum zece zile) dup─â posibila infec╚Ťie.

c├ónd pacien╚Ťii spitaliza╚Ťi care au varicel─â, sunt izola╚Ťi de al╚Ťi pacien╚Ťi. Acest lucru ar trebui s─â ├«mpiedice r─âsp├óndirea bolii infec╚Ťioase. Acela╚Öi scop este urm─ârit ├«n cazul apari╚Ťiei unui focar de boal─â ├«n Rom├ónia facilit─â╚Ťi comune cum ar fi ╚Öcoli ╚Öi gr─âdini╚Ťe: To╚Ťi cei care sufer─â de varicela, trebuie s─â r─âm├ón─â acas─â pentru moment. Ceilal╚Ťi, uneori, li se administreaz─â vaccinarea preventiv─â ├«mpotriva varicelei c├ónd acestea nu sunt protejate (vaccinul de blocare). Pacien╚Ťii pot s─â nu viziteze instala╚Ťiile p├ón─â la o s─âpt─âm├ón─â mai t├órziu, c├ónd riscul de infec╚Ťie a disp─ârut ├«n mare m─âsur─â. Nu este necesar un certificat medical.

Not─â: varicela este notificat─â. Medicii trebuie s─â transmit─â numele tuturor pacien╚Ťilor la departamentul de s─ân─âtate care sunt suspecta╚Ťi de a avea varicela sau boala a izbucnit. Chiar si moartea varicelei trebuie raportata.

varicela vaccin

Comisia permanent─â de vaccinare (STIKO) recomand─â vaccinarea ├«mpotriva varicelei pentru to╚Ťi copiii de la 11 luni. Adolescen╚Ťii care nu au avut varicel─â ╚Öi nu sunt vaccina╚Ťi ├«mpotriva ei ar trebui s─â complice vaccinul. Acela╚Öi lucru se aplic─â adul╚Ťilor dac─â apar╚Ťin unuia dintre urm─âtoarele grupuri de risc:

  • Femeile cu copii care nu au anticorpi la varicela in sangele lor
  • Pacientul ├«nainte de ├«nceperea tratamentului, ceea ce sl─âbe╚Öte sistemul imunitar (de exemplu, ├«nainte de transplant de organe), dac─â nu exist─â anticorpi ├«mpotriva varicelei sunt detectabile ├«n s├ónge
  • Grupuri profesionale care sunt la risc crescut de infectie (cum ar fi personalul medical ╚Öi profesori pre╚Öcolari), ├«n cazul ├«n care au avut varicela nu si nu sunt vaccinate ├«mpotriva varicelei sau absen╚Ťa anticorpilor detectabili ├«n s├ónge
  • Persoanele cu eczeme severe atunci c├ónd au avut v─ârsat de v├ónt niciodat─â ╚Öi nu sunt vaccinate ├«mpotriva varicelei sau anticorpii din s├ónge pot fi detectate

Citi╚Ťi mai multe despre vaccinul de protec╚Ťie ├«mpotriva varicelei ├«n articolul "Pui Pox - Vaccinarea".

Varicela: simptome

Varicea varicelor se manifest─â numai ├«n primele dou─â zile simptome generale cum ar fi senza╚Ťie de r─âu, febr─â u╚Öoar─â ╚Öi oboseal─â. erup╚Ťie tipic─â se dezvolt─â mai t├órziu, de la a treia la a cincea zi de boal─â:

Exist─â mici pete ro╚Öii care se formeaz─â ├«n c├óteva ore bule umplute cu lichid limpede se dezvolta. ei m├ónc─ârime puternic. Dup─â una sau dou─â zile, se usuc─â sub crust─â. Veziculele noi se pot forma pe o perioad─â de trei p├ón─â la cinci zile. Acest lucru creeaz─â un ten cu vezicule ├«n diferite stadii de dezvoltare, pe care le pute╚Ťi ├«nstelat apeluri.

Num─ârul de blistere variaz─â de la pacient la pacient. Este de obicei ├«ntre 250 ╚Öi 500. Copiii mici au de obicei mai pu╚Ťine vezicule dec├ót adul╚Ťii.

Erup╚Ťia ├«ncepe pe trunchi ╚Öi pe fa╚Ť─â, apoi se extinde pe bra╚Ťe ╚Öi picioare, mai t├órziu pe scalp, mucoas─â oral─â ╚Öi organe genitale. Adesea erup╚Ťia cutanat─â p├ón─â la 39 de grade febr─â mare ├«nso╚Ťit.

Simptomele tipice ale v─ârs─ârii de v├ónat (blistere ale pielii) pot fi dup─â dep─â╚Öirea bolii cicatricile permanente aminti╚Ťi.Acestea apar atunci c├ónd bulele de asemenea infectate cu bacterii si apoi au aprinde (bakteriellle suprainfec╚Ťie). De asemenea, sc─ârpinatul veziculelor mancarime pot lasa cicatrici.

Not─â: Agen╚Ťii patogeni varicella r─âm├ón dup─â vindecarea v─ârsat de v├ónt ├«n organism, ├«ntr-o stare inactiv─â. Poti chiar ani mai t├órziu, dar ÔÇ×treziÔÇť din nou. Apoi, o zona zoster (zoster) dezvoltat. Acest lucru se poate ├«nt├ómpla numai la persoanele care au avut varicel─â la un moment dat.

  • Imaginea 1 din 11

    ╚śindrile - cele mai importante fapte

    O erup╚Ťie pe spate ╚Öi / sau piept este tipic─â pentru zona zoster. Dar nu este suficient: bulele enervante sunt ├«nso╚Ťite de durere sever─â. Boala este cauzat─â de virusul varicel zoster din familia virusurilor herpetice. Citi╚Ťi aici, cine este ├«n pericol, cum s─â recunoa╚Öte╚Ťi zona zoster ╚Öi ce pute╚Ťi face ├«n leg─âtur─â cu aceasta.

  • Imaginea 2 din 11

    Prima varicela, apoi zona zoster

    La primul contact cu virusul varicelo-zoster, nu se produce sindrila imediat, ci varicela. Problema: dup─â epuizarea varicelei, petele au disp─ârut, dar virusul nu este. Acesta r─âm├óne ├«n organism pentru via╚Ť─â. De obicei, nu observa╚Ťi, deoarece sistemul imunitar p─âstreaz─â agentul patogen la limit─â. T├ónje╚Öte lini╚Ötit ├«n nodul nervos al m─âduvei spin─ârii. Dar c├ónd defensiunile sl─âbesc, virusul ├«╚Öi ia ╚Öansa ╚Öi se r─âsp├ónde╚Öte.

  • Imaginea 3 din 11

    Imunodeficient ╚Öi vechi ├«n atrac╚Ťiile

    95% dintre germanii adul╚Ťi au avut vreodat─â varicela ╚Öi au transmis virusul varicelo-zoster. O cincime din virusul se rupe a doua oar─â sub form─â de ╚Öindril─â - dar, de obicei, numai dup─â v├órsta de 50 de ani. ├Än plus fa╚Ť─â de v├órsta ├«n cre╚Ötere, exist─â ╚Öi al╚Ťi factori care promoveaz─â zona zoster - tot ceea ce sl─âbe╚Öte sistemul imunitar. ├Än plus fa╚Ť─â de SIDA, cancer ╚Öi medicamente, aceasta poate fi, de asemenea, o infec╚Ťie a gripei sau suprasolicitare mental─â.

  • Imaginea 4 din 11

    Este sindrila contagioas─â?

    Da, ca varicela, zona zoster este contagioas─â, dar nu at├ót de puternic─â. Cu varicela, un str─ânut este suficient pentru a transmite viru╚Öii. Acest lucru este diferit de ╚Öindril─â: aici virusurile nu sunt transmise prin intermediul infec╚Ťiei cu pic─âturi, ci prin con╚Ťinutul bulelor. Dac─â sunte╚Ťi bolnav, trebuie s─â v─â sp─âla╚Ťi bine m├óinile. ╚śindrile ├«ns─â╚Öi nu sunt declan╚Öate de contactul cu agen╚Ťii patogeni, ci cu varicela - ╚Öi numai la primul contact.

  • Imaginea 5 din 11

    Vaccinarea este recomandat─â

    Persoanele care nu au avut niciodat─â varicela, astfel ├«nc├ót nu au fost ├«nc─â infectate cu virusul varicelo-zoster, pot fi vaccinate ├«mpotriva ei. Comisia permanent─â de vaccinare de la Institutul Robert Koch recomand─â acest lucru ca standard pentru copii ╚Öi adolescen╚Ťi. ├Än plus, vaccinul este, de asemenea, util pentru femeile care doresc s─â r─âm├ón─â gravide ╚Öi persoanele peste 60 de ani, deoarece o infec╚Ťie primar─â cu varicela poate fi periculoas─â.

  • Imaginea 6 din 11

    Cureaua

    Numele de ╚Öindril─â joac─â pe schimbul de piele ├«n form─â de band─â. Aceast─â form─â apare atunci c├ónd viru╚Öii migreaz─â din m─âduva spin─ârii de-a lungul fibrelor nervoase ╚Öi provoac─â inflama╚Ťie acolo. Cele mai frecvente sunt erup╚Ťiile pe spate ╚Öi pe piept. El poate ataca ╚Öi alte p─âr╚Ťi ale corpului. Se formeaz─â vezicule umplute cu lichid, care se conecteaz─â dup─â un timp, se izbucnesc ╚Öi se vindec─â ├«ncet ├«n dou─â p├ón─â la trei s─âpt─âm├óni.

  • Poza 7 din 11

    Tulburări și durere

    ├Än plus fa╚Ť─â de erup╚Ťia tipic─â, nervii inflama╚Ťi provoac─â dureri severe. La ├«nceputul bolii este adesea doar o senza╚Ťie de furnic─âturi, care trece dup─â c├óteva zile ├«n dureri severe. Durerea se manifest─â printr-o arsur─â sau ├«n╚Ťep─âtur─â, uneori plictisitoare ╚Öi ap─ârut─â ca un atac.

  • Imagine 8 din 11

    ├Ändep─ârta╚Ťi durerea, controla╚Ťi viru╚Öii

    Durerea zosterului este de obicei at├ót de sever─â ├«nc├ót medicamentele antiinflamatorii, cum ar fi ibuprofenul, nu ajut─â. Prin urmare, opioidele slabe, cum ar fi tramadolul, sunt medicamentele de alegere. ├Än plus, sunt prescrise a╚Öa-numitele co-analgezice, care sus╚Ťin ameliorarea durerii neuropatice. ├Än lupta ├«mpotriva virusilor ei ├«n╚Öi╚Öi ajuta a╚Öa-numitele antivirale: ele ├«mpiedic─â multiplicarea de viru╚Öi. Acest lucru scurteaz─â cursul bolii ╚Öi complica╚Ťiile apar mai pu╚Ťin frecvent.

  • Poza 9 din 11

    Complica╚Ťii rare, dar periculoase

    La persoanele s─ân─âtoase, zona zoster dureaz─â de obicei ├«n c├óteva s─âpt─âm├óni. ├Än schimb, cursul persoanelor cu un sistem imunitar slab poate fi complicat ╚Öi chiar fatal - de exemplu, la pacien╚Ťii cu cancer. In plus, boala poate avea consecinte pe termen lung la pacientii mai in varsta: 70% trebuie sa se vindece din nou dupa vindecarea simptomelor cu dureri nervoase, care pot deveni cronice fara tratament precoce.

  • Poza 10 din 11

    Mai ales periculos ├«n fa╚Ť─â

    ├Än cazul ├«n care ╚Öindrilele de pe cap sunt largi, se recomand─â o aten╚Ťie deosebit─â. Dac─â viru╚Öii infecteaz─â ochiul, acesta poate duce la inflamarea conjunctival─â sau cornean─â. ├Än plus, bolile precum cataracta sau deteriorarea nervului optic pot fi asociate cu acesta. ╚śi, de asemenea, urechea sau structurile sale nervoase pot fi afectate de sindrila. Tulbur─ârile de auz, tulbur─âri de echilibru sau paralizie facial─â se num─âr─â printre posibilele consecin╚Ťe.

  • Imagine 11 din 11

    Aten╚Ťie ├«n timpul sarcinii

    ├Än cazul femeilor ├«ns─ârcinate, sindrilele de ╚Öindril─â sunt ini╚Ťial inofensive pentru copilul nen─âscut - ├«n p├óntece este protejat ├«mpotriva infec╚Ťiilor. Cu toate acestea, la na╚Ötere exist─â un risc de infec╚Ťie ╚Öi boli grave ulterioare. De asemenea, este important─â o infec╚Ťie a mamei ├«n perioada de v─ârs─âturi ├«n primul trimestru de sarcin─â. Deoarece mama nu a format ├«nc─â anticorpi, copilul devine, de asemenea, infectat. Malforma╚Ťiile ╚Öi avorturile spontane pot fi rezultatul.

Varicela: examinări și diagnostice

Dac─â este suspectat─â o varicela, medicul ridic─â mai ├«nt├ói Istoric medical (anamnez─â)El ├«ntreab─â, de exemplu, pl├óngerile exacte atunci c├ónd exist─â. Apoi urmeaz─â una examenul fizic. Erup╚Ťia caracteristic─â face ca medicul s─â recunoasc─â, de obicei, o infec╚Ťie a v─ârs─ârii la prima vedere.

Numai ├«n cazuri speciale, dac─â sunt necesare investiga╚Ťii speciale pentru febra v─ârsat─â. Acest lucru este valabil, de exemplu, la pacien╚Ťii cu sisteme imunitare sl─âbite, deoarece boala este adesea atipic─â pentru ei. Investiga╚Ťii suplimentare sunt, de asemenea, recomandate pentru persoanele cu sistem nervos central sau pneumonie, precum ╚Öi pentru femeile ├«ns─ârcinate ╚Öi nou-n─âscu╚Ťii. Acestea servesc pentru a detecta varicela direct sau indirect:

  • C├ónd dovezi directe se caut─â materialul genetic al virusului ├«n lichidul blister, lichidul cefalorahidian (LCR), secre╚Ťii pulmonare sau s├óngele pacientului. Pentru a demonstra direct varicel─â ├«n timpul sarcinii, o prob─â de placent─â (e╚Öantionare vilozitatilor corionice), din lichidul amniotic (amniocenteza) sau a s├óngelui (punc╚Ťie ombilical─â) copilului este examinat pentru genomului varicel─â.

  • ├Än detectarea indirect─â, se caut─â anticorpi pentru varicela ├«n s├óngele sau lichidul cefalorahidian al pacientului.

Notă: Dovada indirectă a varicelei (test de anticorpi), este, de asemenea, pentru a determina dacă cineva a avut varicela sau vaccinul a fost eficace împotriva ei.

Citi╚Ťi mai multe despre investiga╚Ťii

  • examene U

Varicela: tratament

├Än cazul ├«n care varicela se dezvolt─â f─âr─â complica╚Ťii, se trateaz─â numai simptomele, ├«n special m├ónc─ârimea. Deci, pute╚Ťi preveni apari╚Ťia bulelor prin zg├óriere. Urm─âtoarele metode s-au dovedit utile:

  • Sta╚Ťi ├«ntr-un mediu rece, deoarece c─âldura ╚Öi transpira╚Ťia intensific─â pruritul
  • T─âia╚Ťi unghiile pentru a evita zg├órierea bulelor
  • zilnic de sc─âldat
  • agent antipruritic pentru aplicare topic─â pe piele (lo╚Ťiuni, geluri, pulberi, de obicei cu agen╚Ťi cum ar fi taninuri, zinc sau Polidocanolul)

Exper╚Ťii recomand─â medicamente antipruritice (antihistaminice). Eficacitatea lor la varicela nu a fost studiat─â ├«n mod adecvat.

Pentru febră și dureri corporale pot fi necesare Febră și durere medicamente cum ar fi acetaminofenul sau ibuprofenul.

Aten╚Ťie: Chiar ╚Öi acid acetilsalicilic (AAS) ajut─â ├«mpotriva febrei ╚Öi a durerii, dar nu trebuie utilizat la copii ╚Öi adolescen╚Ťi (sau cel mult instruc╚Ťiuni explicite ale medicului). Medicamentul poate declan╚Öa sindromul Reye, rar, dar care pune via╚Ťa ├«n pericol!

├Än cazurile severe, agen╚Ťii patogeni pot fi trata╚Ťi direct cu medicamente speciale care inhib─â ├«nmul╚Ťirea viru╚Öilor. Pentru acestea Antivirale (antivirale) De exemplu, ingredientul activ este aciclovirul. Pute╚Ťi scurta durata bolii de varicel─â. Aceste remedii s-au dovedit a fi deosebit de utile la pacien╚Ťii cu sistem imunitar sl─âbit.

Varicela: Cursul bolii și prognosticul

La pacien╚Ťii altfel s─ân─âto╚Öi, boala este de obicei necomplicat─â ╚Öi se vindec─â f─âr─â cicatrici. Cu toate acestea, ├«n cazuri foarte rare, varicela poate provoca complica╚Ťii:

  • inflama╚Ťia bacterian─â suplimentar─â a blisterelor (superinfectarea bacterian─â)
  • Pneumonia cauzat─â de virusul varicelei (pneumonia cu varicela)
  • Complica╚Ťiile ├«n regiunea sistemului nervos central, cum ar fi, de exemplu, tulbur─âri de echilibru, inflamarea creierului (Enzepahlitis) sau meningita (meningita)
  • Insuficien╚Ťe cardiace, renale, articulare sau corneei, cum ar fi miocardita, nefrita, artrita, deteriorarea corneei

Varicela: sarcina și nașterea

Dac─â o femeie gravid─â prime╚Öte varicela ├«n primele ╚Öase luni de sarcin─â, copilul se poate ├«mboln─âvi. Doctorii vorbesc atunci fetal varicel─â: Copilul nen─âscut poate dezvolta leziuni cutanate (cum ar fi ulcere, cicatrici) ╚Öi leziuni oculare. ├Än plus, malforma╚Ťiile scheletice, precum ╚Öi bolile ╚Öi malforma╚Ťiile sistemului nervos amenin╚Ť─â. De exemplu, o pierdere de ╚Ťesut cerebral (atrofie la creier), paralizie ╚Öi convulsii sunt posibile consecin╚Ťe ale infec╚Ťiei prenatale cu varicela. Bebelu╚Öii din uter poate chiar s─â moar─â de boal─â.

o infectarea cu varicela neonatala apare la nou-n─âscu╚Ťii a c─âror mam─â are varicela ├«ntre cinci zile ├«nainte ╚Öi dou─â zile dup─â na╚Ötere. Este foarte dificil, deoarece sistemul imunitar al celor mici nu este ├«nc─â matur. P├ón─â la 30% dintre to╚Ťi copiii afecta╚Ťi mor.

Varicela la adul╚Ťi

Chiar ╚Öi adul╚Ťii pot provoca varicela, dac─â nu sunt vaccina╚Ťi ╚Öi ├«nc─â nu au avut boala. La aceast─â v├órst─â, boala copiilor este adesea mai sever─â dec├ót la o v├órst─â fraged─â. ├Än plus, adul╚Ťii dezvolt─â mai des complica╚Ťii ├«n procesul bolii.

O complica╚Ťie foarte grav─â ╚Öi ├«ngrozitoare este pneumonia cauzat─â de varicela (pneumonie varicel─â). Pana la 20% din toti pacientii adulti o primesc. Aici femeile gravide sunt expuse unui risc deosebit. Pneumonia, de obicei, ├«ncepe dup─â trei p├ón─â la cinci zile dup─â declan╚Öarea infec╚Ťiei de v─ârs─âturi.

Adul╚Ťii neproteja╚Ťi, care prezint─â un risc crescut de boli grave ╚Öi de complica╚Ťii, ar trebui, prin urmare, s─â se opun─â varicela vaccina╚Ťi. Ace╚Öti factori de risc includ, de exemplu, femeile care doresc s─â aib─â copii care nu au anticorpi ├«mpotriva varicelei.

Citi╚Ťi mai multe despre cursul ╚Öi prevenirea infec╚Ťiei cu varicela adult─â ├«n articolul Varicela la adul╚Ťi.


Ca Acest Lucru? Împărtășește Cu Prietenii: